Plecări definitive: 54.966 de persoane și-au mutat în 2025 domiciliul în străinătate, cel mai mare număr din ultimii 35 de ani, depășit doar de cele 96.929 din 1990, în timp ce întoarcerile definitive au scăzut la 19.637. Pe fondul unui spor natural negativ de 104.100 de persoane, populația rezidentă a țării a ajuns la 19.041.322 de locuitori la 1 ianuarie 2026.
Seria de plecări definitive pornește din schimbările de domiciliu: persoane care au renunțat la domiciliul din România și l-au stabilit oficial în străinătate. Cifrele pe ultimii patru ani provin din datele Institutului Național de Statistică, analizate de presa economică.
Plecări definitive: patru ani de creștere
Numărul celor care pleacă definitiv a crescut în fiecare an din 2022 încolo. Față de 2022, în 2025 au plecat cu 6.528 de persoane mai mult, o creștere de 13,5%. Minimul recent a fost de 11.251 de plecări, în 2014; din 2016 cifra a început să crească din nou.
Pe sens opus, drumul de întoarcere s-a îngustat și mai repede:
- 2022: 48.438 de plecări definitive și 54.839 de întoarceri definitive
- 2023: 48.612 de plecări și 29.830 de întoarceri
- 2024: 51.062 de plecări și 28.431 de întoarceri
- 2025: 54.966 de plecări și 19.637 de întoarceri
În 2022, întoarcerile le depășeau pe plecări. În 2025, diferența a fost de 35.329 de persoane în minus, iar plecările au fost de aproape trei ori mai multe decât întoarcerile (de 2,8 ori, calculul redacției). Printre cei care s-au întors în 2025, cele mai numeroase grupe de vârstă au fost cele de 25-29 de ani și de 35-39 de ani, cu aproximativ 2.500 de persoane fiecare.
Spor natural negativ: cât a pierdut populația
Un alt indicator al Institutului Național de Statistică arată de ce populația țării nu a scăzut mai mult. În 2025, numărul născuților vii a fost cu 104.100 mai mic decât al celor decedați. Soldul migrației internaționale a fost pozitiv, cu 102.200 de persoane: mai mulți oameni au venit să locuiască în România decât au plecat. Cele două cifre aproape se anulează, iar populația rezidentă a scăzut doar cu 1.829 de persoane. În migrația internațională de lungă durată, bărbații au fost majoritari atât printre emigranți (57,9%), cât și printre imigranți (58,6%).
Cele două seturi de date măsoară lucruri diferite. Plecările definitive numără schimbările de domiciliu, iar soldul de 102.200 se calculează după reședința obișnuită și include imigranții, între care cetățeni străini. INS notează în comunicatul din 28 august 2026 că România a continuat să fie o țară de imigrare, iar îmbătrânirea demografică se adâncește: sunt 135,9 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani, față de 131,3 un an înainte.
Pe termen lung, bilanțul e mai greu. Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane în 35 de ani, iar migrația externă explică aproximativ 63% din scădere, restul de 37% venind din sporul natural negativ, arată analiza INS din februarie 2026.
De ce pleacă, și cine
Barometrul Național al Tinerilor, realizat de INSCOP, arată că 64,7% dintre respondenți indică un loc de muncă mai bine plătit drept principalul motiv de plecare. Potrivit aceluiași barometru, câte 10% dintre respondenți indică drept motiv de plecare corupția, respectiv dorința de a începe o viață nouă, iar 27,6% dintre tinerii chestionați spun că intenționează să plece pentru muncă sau pentru studii, pe o perioadă mai lungă, în următoarele 12 luni.
Pentru cei plecați, întoarcerea pare tot mai departe. Un studiu MKOR arată că 55% dintre românii din diaspora trăiesc în afara țării de peste zece ani, aproximativ o treime au obținut cetățenia statului în care locuiesc, 70% consideră puțin probabil să revină în următoarele 12 luni, iar 40% exclud categoric întoarcerea.
La Iași, Ciprian Iftimoaei, director adjunct al Direcției Județene de Statistică, a spus că 80% dintre cei care aleg să emigreze sunt tineri și adulți, ceea ce, a explicat el, scade direct capacitatea de reproducere demografică a țării.
În 2025, populația rezidentă a României a scăzut cu 1.829 de persoane, dar numai pentru că imigranții au acoperit aproape toată pierderea naturală.
