Elevii români nu înțeleg ce citesc: 48% dintre cei de 15 ani au rămas sub nivelul minim la citire la testarea PISA 2025, publicată de OCDE pe 8 septembrie 2026, față de 41,7% la ediția din 2022. România a pierdut 16 puncte, mai mult decât media țărilor OCDE, iar în Uniunea Europeană în urma ei se află doar Bulgaria și Cipru.
La testarea din 2025 au participat 10.362 de elevi din 321 de școli și licee, între 12 mai și 9 iunie 2025. Nivelul 2, pragul sub care se află acum aproape jumătate dintre ei, cere ceva simplu: să găsești ideea principală a unui text de lungime medie, să localizezi o informație după criterii clare și să înțelegi ce urmărește textul și cum e construit. Cine nu ajunge aici poate descifra literele, dar nu poate lucra singur cu un manual, cu un contract sau cu un articol de presă.
Cum arată cifrele când elevii români nu înțeleg ce citesc
Raportul PISA 2025 dă României aceste punctaje medii, cu schimbarea față de 2022:
- citire: 413 puncte, în scădere cu 16, locul 53 din 91 de țări și economii;
- matematică: 419 puncte, în scădere cu 9, locul 48;
- științe: 425 de puncte, în scădere cu 3, locul 55;
- rezolvarea problemelor cu instrumente digitale: 442 de puncte, locul 51, la prima evaluare de acest fel.
Citirea e materia la care România a căzut cel mai tare. Scăderea de 16 puncte depășește scăderea medie a țărilor OCDE, de 14 puncte. Procentul elevilor sub nivelul 2 a urcat de la 41,7% la 48%, adică 6,3 puncte procentuale în trei ani. La matematică, peste jumătate dintre elevi sunt sub nivelul de bază, la științe 46%, iar la problemele rezolvate cu instrumente digitale 57%.
În Uniunea Europeană, doar Bulgaria (387 de puncte la citire, în scădere cu 18) și Cipru (379 de puncte) au rezultate mai slabe decât România.
Sat și oraș: o diferență de aproape 100 de puncte
Media națională ascunde un decalaj. Între școlile din mediul urban și cele din mediul rural, diferența la citire este de aproape 100 de puncte, aproape un sfert din scorul mediu al țării. Clasificarea ține de locul liceului în care învăța elevul la testare, nu de satul din care vine.
Ministrul Educației, Mihai Dimian, explică o parte din decalaj prin felul în care elevii se repartizează la liceu după Evaluarea Națională: cei cu rezultate bune ajung în licee urbane. Ministrul leagă rezultatele și de timpul de școală, pe care îl citează cu 16,6 săptămâni de vacanță pe an în România, față de 13,5 în media OCDE, și cu circa 1.600 de ore de curs mai puține decât în media OCDE.
Ce a anunțat ministrul pentru elevii care citesc prost
Pe 14 septembrie 2026, într-o postare pe Facebook, Mihai Dimian a anunțat că elevii cu medii sub 7 vor participa la activități remediale săptămânale la matematică și la limba și literatura română. Săptămânile „Școala altfel” și „Săptămâna verde” urmează să se desfășoare după același program ca restul săptămânilor, cu activități remediale și aplicative. Ministrul a spus că nu cere acum mai multe ore sau mai multe săptămâni de școală și că revine cu un plan de măsuri pe termen scurt și mediu.
Data de început a orelor remediale, cine le organizează și cu ce bani nu au fost precizate în anunț.
Problema începe în clasa I
Decalajul de citire apare încă din primul an de școală. Un studiu prezentat pe 12 octombrie arăta că elevii cu dificultăți de citire la intrarea în clasa I își recuperează greu decalajul față de colegi, iar 80% dintre ei provin din medii vulnerabile.
Marian Staș, expert în educație și președintele Asociației Clubul Liderii Mileniului Trei, a spus într-un interviu din 10 septembrie că PISA este un indicator al unei probleme mai adânci: „inadecvarea fundamentală a școlii ca sistem din România la realitățile secolului XXI”.
Pe teren, o parte din muncă o fac organizațiile neguvernamentale. Fundația United Way România derulează din 2021 programul „Aventură prin lectură”, în care lucrează simultan cu copiii, cu profesorii și cu părinții. Potrivit organizației, programul a ajuns în 44 de comunități din 14 județe și a inclus 2.628 de copii, 1.480 de părinți și 94 de cadre didactice. După publicarea datelor PISA, fundația caută 1.000 de donatori lunari pentru a continua. Adriana Dobrea, directorul executiv, spune că literația înseamnă „întreaga autonomie, încredere și șansa de a putea învăța în continuare”, iar un test măsoară doar o parte din ea.
Pentru aproape unul din doi elevi de 15 ani din România, citirea s-a oprit sub nivelul de bază.
