Marea Neagră mare moartă: avertismentul a revenit în octombrie 2026, pe fondul atacurilor cu drone asupra navelor comerciale, dar oxigenul din mare scade de peste 60 de ani. Între 1955 și 2015, rezerva de oxigen a Mării Negre a scăzut cu 44%, iar stratul în care există oxigen s-a subțiat de la 140 la 90 de metri adâncime, arată un studiu publicat în revista Biogeosciences.
Pe 19 octombrie, un reportaj al televiziunii publice a citat o analiză a ziarului The Guardian, care avertiza că atacurile cu drone ar putea transforma Marea Neagră într-o zonă moartă. Reportajul număra șase nave lovite în doar zece zile. În noaptea de 28 spre 29 octombrie, un portcontainer care mergea spre Constanța s-a scufundat la est de Varna, după ce fusese lovit de trei drone maritime. La bord erau 421 de containere, unele cu baterii litiu-ion, acizi și lichide inflamabile, iar mai multe au căzut în apă. Ministerul Mediului din Bulgaria a anunțat probe de apă din cinci zone ale litoralului, iar primele inspecții nu au găsit urme vizibile de poluare. Cantitatea de combustibil din rezervoare nu a fost comunicată.
Marea Neagră mare moartă? Ce arată măsurătorile
Cea mai mare parte a apei din Marea Neagră, cea din adâncime, este o zonă fără oxigen de mult timp. Marea e stratificată: deasupra, o apă mai ușoară și mai puțin sărată, adusă de râuri, iar dedesubt o apă mai grea și sărată, venită prin Bosfor. Cele două straturi aproape nu se amestecă. Oxigenul ajunge doar în stratul de sus, iar în adâncuri, unde marea trece de 2.200 de metri, nu mai există oxigen și apare hidrogenul sulfurat, un gaz toxic. Viața marină stă deasupra acestei limite.
Partea care se poate schimba este grosimea stratului cu oxigen. Cercetătorii Arthur Capet, Emil Stanev, Jean-Marie Beckers, James Murray și Marilaure Grégoire, de la Universitatea din Liège și alte instituții, au adunat măsurători de 60 de ani și au publicat în martie 2016, în Biogeosciences, un studiu despre declinul rezervei de oxigen a Mării Negre. Concluziile:
- rezerva de oxigen a scăzut cu 44% între 1955 și 2015;
- adâncimea medie până la care ajunge oxigenul a scăzut de la 140 de metri la 90 de metri;
- valoarea din 2015 este cea mai mică din toată perioada măsurată.
Autorii leagă scăderea de două cauze. În anii 1970 și 1980, nutrienții aduși de râuri au hrănit alge, iar descompunerea lor a consumat oxigen. Apoi, încălzirea atmosferei a redus formarea stratului rece intermediar, prin care apa de la suprafață aduce oxigen în adânc. Capet spune că „zona oxigenată, deci locuibilă, a Mării Negre este un spațiu foarte restrâns”.
Dunărea aduce nutrienții
Studiul arată că sursa principală de apă dulce a Mării Negre sunt râurile, mai ales Dunărea. Odată cu apa vin azotul și fosforul din agricultura, industria și localitățile din bazin. La litoralul românesc, efectul a fost studiat de cercetătorii GeoEcoMar din Constanța, Tatiana Begun și Dan Vasiliu. Într-o prezentare din 2020, ei spun că, până spre sfârșitul anilor 1950, înfloririle de alge erau rare și apăreau doar lângă gurile Dunării. Dezvoltarea industriei și a agriculturii din bazinul Dunării între 1970 și 1990 le-a făcut frecvente și intense, mai ales între 1980 și 2000.
După 2010, spun cei doi cercetători, nu s-au mai produs evenimente de eutrofizare de asemenea amploare pe litoralul românesc. Lipsa oxigenului apare uneori, dar nu mai definește coasta. Ei descriu ecosistemul ca aflat într-o revenire lentă, asemănătoare unei convalescențe, și încă fragil.
Iulie 2010: când peștele a murit în apropierea țărmului
Cel mai bine studiat episod este cel din vara lui 2010, analizat de GeoEcoMar în proiectul european HYPOX. În mai și iunie, debitul Dunării a fost foarte mare și a format, la 10-20 de kilometri de țărm, între gurile fluviului și Constanța, un front de apă dulce, tulbure, încărcat cu materie organică. Algele au înflorit, iar în iulie, cu apă de peste 27-28 de grade și circulație slabă, descompunerea lor a consumat oxigenul, în multe puncte până la zero.
Au murit moluște, crustacee și pești, în special pui de chefal, guvizi și calcan, care nu au putut înota spre ape cu oxigen. Cercetătorii spun că evenimentul a durat mai mult din cauza reînnoirii slabe a apei.
Monitorizarea e urgentă, spun autorii
Studiul din 2016 arată că încălzirea și eutrofizarea urmează să crească, iar stratul cu oxigen ar putea deveni și mai subțire. Autorii cer monitorizare urgentă a acestui strat. Epava portcontainerului de lângă Varna, cu containere cu substanțe chimice în apă, adaugă un risc nou, încă nemăsurat. Probele sunt analizate în laboratoarele din Varna și Burgas.
Până în 2015, fără nicio dronă, Marea Neagră pierduse deja 50 de metri din stratul în care există oxigen.
