Dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu este în discuție la Senat din 5 octombrie 2026: un proiect de lege propune amenzi între 1.000 și 3.000 de lei în loc de închisoare. Parchetul General, DIICOT, Fundația FACIAS și Federația Națională a Părinților Edupart cer respingerea lui, iar senatorul PNL Daniel Fenechiu, unul dintre cei trei inițiatori, și-a retras semnătura.
Dezincriminarea deținerii de droguri: ce prevede proiectul din Senat
Proiectul a fost înregistrat pe 5 octombrie la Senat, prima Cameră sesizată, iar inițiatorii au cerut procedură de urgență. Îl semnaseră senatoarea neafiliată Victoria Stoiciu, Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL). Pentru fapte făcute „în vederea consumului propriu”, pedeapsa cu închisoarea ar fi înlocuită cu o amendă contravențională, aplicată de poliție:
- cultivare, producere, cumpărare sau deținere, droguri de risc: 1.000-1.500 de lei
- aceleași fapte, droguri de mare risc: 1.500-3.000 de lei
- introducere sau scoatere din țară, droguri de risc: 1.500-2.000 de lei
- aceleași fapte, droguri de mare risc: 2.000-3.500 de lei
Inițiatorii precizează că traficul rămâne infracțiune, cu aceleași pedepse, iar banii din amenzi ar merge spre programe de asistență pentru consumatori. Proiectul nu stabilește praguri cantitative: expunerea de motive spune expres că nu introduce nicio prezumție automată de consum propriu.
Stoiciu și-a rezumat poziția astfel:
„Persoanele dependente de droguri nu sunt infractori, sunt pacienți!”
Fenechiu a invocat, la rândul lui, faptul că circa trei sferturi dintre cauzele cu droguri privesc consumatori, recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și experiența Portugaliei, unde, spune el, numărul consumatorilor a scăzut aproape la jumătate. Pe 12 octombrie și-a retras semnătura, motivând că dezbaterea nu a avut loc, că majoritatea partidelor și a instituțiilor statului s-au opus rapid, iar șansele proiectului au devenit „minime”.
Cine se opune proiectului și cu ce argumente
Parchetul General. Procurorul general Cristina Chiriac a transmis pe 9 octombrie că inițiativa nu este o soluție legislativă oportună în actualul context social și infracțional și că slăbește instrumentele de prevenire și combatere a fenomenului. Ea a cerut să se dezvolte mecanisme reale de prevenire, tratament și reintegrare.
FACIAS. Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului a sesizat DIICOT pe 10 octombrie. Ea consideră că proiectul poate oferi protecție traficanților și poate încuraja consumul. Fundația citează date din 2023: serviciile de ambulanță au înregistrat peste 3.000 de urgențe medicale asociate consumului de droguri și 34 de decese, dintre care 25 provocate de supradoze.
Edupart. Federația Națională a Părinților cere Parlamentului respingerea proiectului. Argumentele ei au fost prezentate în articolul Ora de Iași despre lipsa infrastructurii de tratament.
Liberalii și specialiștii. Alina Gorghiu (PNL) a spus că susține tratamentul pentru persoanele dependente, dar nu o dezincriminare atât de largă fără o evaluare riguroasă a impactului. La campania antidrog „Conștient, nu dependent”, de la Târgu Mureș, expertul Cătălin Țone a spus că România nu are clinici de tratare, iar activitățile de prevenire se fac punctual.
Ce spune DIICOT în documentul de 20 de pagini
Cea mai amplă critică vine de la DIICOT. Într-un document de 20 de pagini, datat 19 octombrie, procurorii spun că proiectul nu poate fi susținut nici în forma inițiatorilor, nici prin amendamente punctuale, pentru că problemele țin de concepție, nu de redactare. Principalele obiecții:
- nu există nicio linie între consumator și traficant, deoarece lipsește orice prag cantitativ
- calificarea faptei trece de la procuror la agentul de poliție, ceea ce, spun procurorii, creează o zonă de vulnerabilitate la presiuni și corupție
- aceeași cantitate de droguri ar putea fi contravenție sau infracțiune cu închisoare de la 3 la 10 ani, respectiv de la 5 la 15 ani, în funcție de ce stabilește agentul într-o procedură administrativă
- sancționarea contravențională definitivă ar putea bloca o urmărire penală ulterioară
- faptele ar fi sancționate cu amenzi de câteva sute de lei, deși convențiile internaționale la care România este parte obligă statul să le incrimineze
DIICOT mai spune că proiectul nu leagă amenda de tratament: evaluarea este facultativă pentru adulți, se face doar cu consimțământul persoanei, iar refuzul nu produce nicio consecință. Procurorii mai arată că expunerea de motive este contrazisă, în puncte importante, de propriile tabele și anexe.
Un exemplu din documentul DIICOT privește importul de droguri. Conform anexei proiectului, în 2025 au fost pronunțate 113 condamnări definitive pentru introducerea de droguri în țară, dintre care 88 cu executare în detenție. Proiectul prevede punerea de îndată în libertate a persoanelor arestate exclusiv pentru fapte care ar deveni contravenții, fără să stabilească cine și pe ce bază decide dacă fapta privea consumul propriu.
