Criteriile sustenabilității în competiția „Best Tourism Villages”. Impactul potențial asupra politicilor rurale

Organizația Mondială a Turismului (UN Tourism) a lansat oficial apelul pentru ediția 2026 a programului internațional „Best Tourism Villages”, o inițiativă menită să standardizeze și să recunoască modelele de dezvoltare rurală sustenabilă. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a început selecția națională, urmând să identifice cele opt localități care vor reprezenta România în etapa globală.

Dincolo de vizibilitatea brandului, participarea în acest program reprezintă o evaluare riguroasă a modului în care comunitățile rurale gestionează echilibrul dintre conservarea patrimoniului și dezvoltarea infrastructurii moderne. Ministrul Irineu Darău a subliniat că procesul de înscriere este deschis până la data de 4 mai 2026. Selecția nu se limitează la promovarea peisajului natural, ci reprezintă un proces administrativ complex. MEDAT va acționa ca prim filtru, evaluând dosarele pe baza unor indicatori de performanță predefiniți de UN Tourism.

România, în calitate de stat membru activ din 1975, a utilizat anterior acest instrument pentru a integra localități precum Rășinari, Ciocănești sau Polovragi în rețele internaționale de mentorat. Statutul obținut permite accesul la „Programul Upgrade”, care oferă asistență tehnică pentru localitățile care nu ating punctajul maxim, dar demonstrează potențial de conformare.

Pilonii metodologici ai UN Tourism

Evaluarea este structurată pe nouă piloni fundamentali care definesc, în viziunea organizației, o destinație rurală de excelență. Aceștia sunt:

1. Resurse culturale și naturale: Identificarea și protejarea siturilor de patrimoniu.
2. Promovarea și conservarea resurselor culturale: Metode de integrare a tradițiilor în economia locală.
3. Sustenabilitate economică: Capacitatea de a reține valoarea adăugată în interiorul comunității.
4. Sustenabilitate socială: Indicatori privind incluziunea și limitarea exodului demografic.
5. Sustenabilitate de mediu: Politici de management al deșeurilor și conservarea biodiversității.
6. Dezvoltarea turismului și integrarea lanțului valoric: Sinergia dintre micii producători și operatorii turistici.
7. Guvernanță și prioritizarea turismului: Existența unui plan de management strategic la nivelul UAT-ului.
8. Infrastructură și conectivitate: Calitatea căilor de acces și a serviciilor de comunicații (Internet).
9. Sănătate, siguranță și securitate: Capacitatea de răspuns a sistemelor locale de urgență.

Pentru regiunea Moldovei, competiția pune în evidență o discrepanță între resursele culturale disponibile și nivelul actual de guvernanță turistică. Dacă localități precum Cotnari sau Cucuteni dețin resurse istorice unice, punctajul total poate fi afectat de indicatorii tehnici precum conectivitatea sau integrarea lanțului valoric.

Analiza datelor istorice arată că succesul localităților transilvănene în edițiile anterioare a fost corelat cu existența unor structuri de management al destinației (OMD) funcționale. În județul Iași, fragmentarea administrativă rămâne principalul obstacol în dezvoltarea unor produse turistice integrate care să îndeplinească simultan criteriile de mediu și de sustenabilitate economică cerute de UN Tourism.

Înscrierea în competiția „Best Tourism Villages” forțează autoritățile locale să treacă de la promovarea generică la o raportare bazată pe date și dovezi de sustenabilitate. Programul reprezintă, în esență, un audit extern al politicilor rurale românești.