Duminică, în prima zi de Paște, consumul de energie electrică din rețeaua națională a înregistrat o scădere semnificativă, atingând valoarea de 2.616 MW în jurul orei 13:00. Situația a fost generată de o combinație previzibilă de factori: reducerea activității industriale pe fondul sărbătorilor legale și o producție ridicată din surse solare. În acest context tehnic, în care producția a depășit considerabil cererea internă, România a ajuns să exporte o cantitate de electricitate aproape egală cu cea consumată la nivel național.
Scăderea abruptă a consumului din sistemul energetic național (SEN) nu reflectă exclusiv încetinirea activității economice, ci ilustrează impactul major pe care îl au în prezent prosumatorii.
Având o capacitate instalată estimată la aproximativ 3.500 MW la nivel național, prosumatorii își asigură propriul consum în zilele însorite și injectează surplusul în rețea. Pentru operatorul de transport și sistem, Transelectrica, această energie autoconsumată la nivel local nu este vizibilă ca „producție” în dispecerat, ci se traduce printr-o scădere generală a consumului din rețea, accentuând necesitatea echilibrării sistemului.
Conform datelor Transelectrica, la momentul atingerii consumului de 2.616 MW (ora 12:53), producția națională se ridica la 5.172 MW, fiind structurată astfel:
- Fotovoltaice (parcuri comerciale): Au asigurat aproximativ o treime din totalul generat, injectând circa 1.700 MW în rețea.
- Energia nucleară: Reactoarele de la Cernavodă au funcționat la capacitate. Centrala reprezintă o „sursă în bandă”, având o flexibilitate tehnică foarte redusă pentru opriri sau porniri dictate de fluctuațiile zilnice ale cererii.
- Hidrocentralele: Au contribuit cu aproximativ 1.300 MW, preluând o parte din rolul de echilibrare.
- Surse clasice (gaze și cărbune): Producția a fost redusă la niveluri minime tehnice (sub 400 MW pe gaze naturale și sub 300 MW pe cărbune).
Exportul ca instrument de echilibrare. Prețul pe piața spot
În condițiile în care sistemul genera peste 5.100 MW, iar consumul intern acoperea doar jumătate din această valoare, diferența a trebuit evacuată din rețea pentru a menține frecvența și siguranța în exploatare.
Drept urmare, România a înregistrat un export masiv de 2.550 MW. Analiza pieței spot arată că, spre deosebire de episoade similare din anii anteriori, prețul energiei nu a devenit negativ. Acesta s-a stabilizat la valoarea zero timp de două ore în cursul zilei de duminică, ceea ce indică o capacitate regională ușor îmbunătățită de a absorbi surplusul de energie regenerabilă, fără ca producătorii să fie nevoiți să plătească pentru preluarea ei în rețea.
Prognoze și precedentul istoric din 2025
Dispeceratul Energetic Național (DEN) a monitorizat îndeaproape această perioadă, având ca referință situația din 25 aprilie 2025. Atunci, suprapunerea sărbătorilor de Paște Ortodox și Catolic a determinat o scădere a consumului sub pragul de 2.500 MW, marcând cel mai redus nivel din istoria recentă a SEN. Prin comparație, duminica trecută (Paștele Catolic din 2026), consumul a coborât până la un nivel de 2.800 MW.
Pentru a gestiona fluctuațiile din acest weekend, Transelectrica a elaborat scenarii tehnice cu două săptămâni în avans. Operatorul a estimat un consum minim de aproximativ 2.000 MW pentru prima zi de Paște (în condiții de cer perfect senin) și a luat în calcul o posibilă creștere a cererii de 500 MW în caz de nebulozitate.
Pentru a doua zi de Paște, prognozele indică un consum minim de circa 2.300 MW, pe fondul unei vremi ușor mai calde. Situația curentă reconfirmă un aspect structural al tranziției energetice: creșterea capacităților intermitente și a bazei de prosumatori impune necesitatea unor soluții de stocare la nivel național pentru echilibrarea eficientă a sistemului.
Sursă foto: Economica.net
