Îndepărtarea recentă a bustului poetului Octavian Goga din parcul Copou, relatată de Ziarul de Iași, aduce în prim-plan modul în care legislația națională privind combaterea extremismului este aplicată la nivel local. Mutarea monumentului vine în urma unei solicitări oficiale și a unui proces intentat Primăriei Municipiului Iași de către Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad.
Acțiunea Asociației din Arad a fost inițiată la începutul acestui an, având la bază modificările legislative recente (cunoscute în spațiul public drept „Legea Vexler”). Legislația în vigoare impune reguli stricte privind spațiul public:
- Interzicerea expunerii: Este interzisă ridicarea sau menținerea în locuri publice a statuilor, grupurilor statuare sau plăcilor comemorative dedicate persoanelor vinovate de infracțiuni contra umanității.
- Aplicabilitate extinsă: Prevederile se aplică și persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
- Excepția muzeală: Acest tip de monumente poate fi menținut exclusiv în cadrul muzeelor, cu scop educațional.
Primăria Municipiului Iași nu a formulat un răspuns în termenul legal la adresa Asociației. În consecință, la jumătatea lunii martie 2026, organizația a deschis un proces având ca obiect „refuz soluționare cerere”. Potrivit jurnaliștilor locali, la scurt timp după inițierea acestei acțiuni în instanță, monumentul a fost ridicat de pe soclu, locația sa actuală nefiind încă anunțată oficial de municipalitate.
Abordarea Instituției Prefectului
Spre deosebire de Primăria Iași, care nu a comentat public subiectul, Instituția Prefectului Județului Iași a transmis un răspuns oficial Asociației încă din luna ianuarie 2026.
Conform documentului, Prefectura a inițiat un dialog cu administrația locală pentru ca bustul să fie mutat și valorizat într-un muzeu. Această abordare a fost argumentată prin necesitatea de a respecta recomandările International Holocaust Remembrance Alliance (IHRA) privind educația și gândirea critică referitoare la Holocaust. O sursă apropiată situației a dezvăluit că, în paralel, Asociația a trimis o adresă pe această temă și Prefecturii Iași care a răspuns că, în vederea punerii în aplicare a noilor prevederi legale. Ziarul de Iași menționează că Prefectura „a inițiat un dialog instituțional la nivelul administrației publice locale prin care bustul poetului Octavian Goga să poată fi valorizat și recuperat, conform, într-un muzeu. Această abordare permite examinarea critică a personalității poetului Octavian Goga, poet important și militant pentru unirea Transilvaniei cu România, dar și om politic interbelic și Prim-Ministru care a promovat măsuri administrative și legale antisemite, îndreptate direct împotriva cetățenilor români de origine evreiască”.
Date istorice și evoluția amplasamentului
Bustul a fost inaugurat pe 1 aprilie 2021, la inițiativa Ateneului Național din Iași, marcând 140 de ani de la nașterea poetului. Din punct de vedere istoric, activitatea politică a lui Octavian Goga în perioada în care a fost prim-ministru (1937-1938) a inclus măsuri cu impact direct asupra comunității evreiești:
- Legislație antisemită: Guvernul Goga a adoptat decretul-lege prin care s-a retras cetățenia română unui număr de 225.222 de evrei.
- Proiectul Madagascar: A fost unul dintre susținătorii planului de deportare a populației evreiești din România către Insula Madagascar.
- Simbolistică: Conform datelor furnizate de istoricul Ilarion Țiu, Goga a solicitat să fie înmormântat având zvastica pe piept.
În urma unor luări de poziție publice, inclusiv din partea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”, municipalitatea a adăugat pe soclu o plăcuță explicativă. Aceasta menționa că activitatea politică a lui Goga este „una regretabilă pentru istoria României, întrucât a fost militant fascist și antisemit”. Datele din teren arată că, în ziua deschiderii procesului (16 martie 2026), această plăcuță lipsea deja de pe monument.
Sursă foto: Ziarul de Iași
