Mihai Chirica, primarul municipiului Iași, vizat în prezent de șase dosare penale, a lansat un atac public la adresa premierului Ilie Bolojan pe tema reformei pensiilor magistraților, în cadrul emisiunii de la VivaFM. Edilul a catalogat reducerea acestor beneficii drept o idee „trăsnită”, susținând că deficitul bugetar nu va fi rezolvat prin tăierea veniturilor din sistemul judiciar. Această luare de poziție evidențiază o divergență majoră între unii lideri PNL din administrația locală ieșeană și măsurile stricte de reducere a cheltuielilor statului asumate de Guvern.
O viziune diferită asupra economiei
Declarația primarului vine în contextul în care Guvernul a forțat trecerea legii privind pensiile de serviciu, un subiect sensibil pe scena politică. Mihai Chirica a minimalizat impactul financiar pe care pensiile speciale îl au asupra bugetului de stat, mutând discuția spre politicile macroeconomice.
„S-au făcut foarte multe declarații, unele trăsnite. Salvarea României vine din pensiile magistraților sau din banii din sistemul public? Nu vine de acolo salvarea României, să fim foarte serioși. Salvarea României vine doar dacă faci o economie puternică, care nu doar importă, ci și produce”, a afirmat primarul Iașului.
Alegerea edilului de a se poziționa ca apărător al veniturilor magistraților atrage atenția în mod direct din cauza contextului său juridic. Mihai Chirica este inculpat sau trimis în judecată în șase dosare penale distincte, instrumentate de DNA și DIICOT, care vizează în principal nereguli de urbanism, acte de corupție și afaceri imobiliare în Iași.
Miza lui Bolojan și realitatea cifrelor
În opoziție directă cu viziunea de la Iași, premierul Ilie Bolojan a transformat reforma pensiilor speciale într-un obiectiv central al mandatului său. Legea a fost validată recent de Curtea Constituțională a României, în februarie 2026, după mai multe amânări și respingeri inițiale. Pentru Executiv, tăierea acestor pensii are o acoperire clară în date și în angajamentele externe:
- Deblocarea fondurilor europene: Reforma (jalonul 215) condiționează accesarea a 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
- Creșterea vârstei de pensionare: Legea impune creșterea etapizată a vârstei de ieșire la pensie pentru magistrați până la 65 de ani, eliminând practica retragerii din activitate la 48-50 de ani.
- Plafonarea veniturilor: Cuantumul pensiei este limitat la maximum 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Până la această reformă, existau situații frecvente în care pensia de serviciu depășea ultimul salariu încasat.
Premierul a subliniat repetat că menținerea privilegiilor afectează sustenabilitatea economiei și creează un deficit de încredere publică. „Nu ne mai putem permite să pensionăm oameni în deplinătatea forței fizice și intelectuale la 50 de ani. Privilegiile nejustificate nu își au locul într-un sistem public”, a precizat Ilie Bolojan după unda verde primită de la CCR.
