Iașul se sufocă la coada Europei: De ce eșuează de 8 ani planul salvator pentru aerul pe care îl respirăm

Evoluția indicatorilor de mediu în municipiul Iași reprezintă un subiect monitorizat constant în cadrul procedurilor de infringement și al legislației naționale. Datele culese în perioada februarie–aprilie 2026 evidențiază o interdependență între dezvoltarea urbană, volumul traficului rutier și stadiul documentelor strategice de planificare.

Situația calității aerului în județul Iași a făcut obiectul unor acțiuni juridice repetate la nivelul instituțiilor europene, fundamentate pe nerespectarea valorilor-limită și a directivelor de mediu:

• 2009: Declanșarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană pentru depășirea valorilor-limită privind particulele în suspensie (PM10).
• 2018: Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) ca urmare a persistenței neconformităților semnalate anterior.
• 2020: Condamnarea României de către CJUE pentru nerespectarea sistematică a obligațiilor de reducere a poluării în Aglomerarea Iași.
• Decembrie 2021: Comisia Europeană a trimis România din nou în fața CJUE pentru nerespectarea Directivei 2010/75/UE (emisii industriale) și a Directivei (UE) 2016/2284 (reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici).
• Noiembrie 2024: O nouă decizie de trimitere în fața CJUE, vizând neîndeplinirea obligațiilor de colectare și epurare a apelor uzate urbane (vizând 150 de aglomerări urbane mari, inclusiv Iași), un proces care subliniază deficiențele structurale în gestionarea infrastructurii de mediu.

  

Poziționarea națională și europeană: Indicatorul PM2,5

Conform datelor Agenției Europene de Mediu, municipiul Iași este încadrat constant în topul celor mai poluate orașe din Uniunea Europeană în ceea ce privește concentrația medie anuală de particule fine (PM2,5).

La nivelul României, orașele Iași și Ploiești înregistrează cele mai ridicate niveluri de poluare cu PM2,5, fiind urmate de București și Cluj. În contrast, orașul Galați raportează cele mai scăzute concentrații de particule fine. Iașul se numără printre aglomerările urbane europene cu aerul cel mai încărcat, fiind la polul opus față de orașe precum Uppsala și Umeå (Suedia), unde concentrațiile de poluanți sunt de peste șase ori mai mici.

• Citește și: Cât de periculos este aerul pe care îl respirăm în Iași și de ce autoritățile trebuie să intervină acum

Raportul preliminar emis de Direcția Județeană de Mediu Iași pentru anul 2025 indică o diminuare a concentrațiilor medii de poluanți față de intervalul 2017-2018. Totuși, conformarea la standardele legale rămâne incompletă în punctele de monitorizare cu trafic intens.

• Punctul IS-1 (Podu de Piatră): În cursul anului 2025, au fost înregistrate 43 de depășiri ale valorii-limită zilnice pentru PM10 (50 µg/m³), pragul legal fiind de maximum 35 de depășiri pe an.
• Fiabilitatea datelor: Un factor critic în evaluarea calității aerului îl reprezintă disponibilitatea datelor. S-au raportat cazuri în care stațiile oficiale de monitorizare au fost defecte pentru perioade lungi (luni de zile), ceea ce a condus la o subevaluare a depășirilor reale în momentele de vârf. Această situație alimentează discrepanțele dintre percepția cetățenilor și cifrele raportate de autoritățile de mediu.

Impactul expansiunii urbane 

Dezvoltarea teritorială a municipiului Iași și a comunelor limitrofe a urmat modelul „urban sprawl”, caracterizat prin extinderea zonelor rezidențiale în afara nucleului urban consolidat. Acest model a generat următoarele efecte tehnice:

1. Dependența de transportul auto: Distanțele mari între zonele de locuit și polii de ocupare a forței de muncă forțează utilizarea autoturismului personal.
2. Fluxuri de trafic: Concentrarea traficului pe arterele de acces (Păcurari, Nicolina, Bucium) crește emisiile locale de NOx și PM în intervalele de vârf.
3. Planificarea mobilității: Lipsa unei rețele de transport public cu prioritate integrală contribuie la menținerea unui volum ridicat de emisii provenite din traficul rutier staționar.

Cu toate acestea, principala problemă rămâne poluarea cu particule în suspensie (PM10), în special în stația de monitorizare a aerului din Podul de Piatră (IS-1), unde s-au înregistrat 43 de depășiri ale valorii limită zilnice de 50 µg/m³, față de numărul maxim permis de 35 de depășiri într-un an calendaristic, ceea ce indică faptul că Primăria Iași nu a reușit să gestioneze eficient sursele de poluare din centrul orașului.

În condițiile în care dezvoltarea urbană de tip sprawl, între municipiul Iași și comunele din zona metropolitană, generează un trafic continuu și greu de gestionat, poluarea aerului devine o problemă cronică, nu una accidentală. Pe scurt, „sprawl” înseamnă că orașul se întinde tot mai mult în afară, cu cartiere răsfirate și locuințe construite departe de locurile de muncă, ceea ce obligă oamenii să folosească zilnic mașina pentru aproape orice deplasare.

Stadiul administrativ al Planului Integrat de Calitate a Aerului (PICA)

Implementarea măsurilor de reducere a poluării este condiționată de avizarea Planului Integrat de Calitate a Aerului. Parcursul procedural al acestui document relevă dificultăți în obținerea avizelor de mediu:

• Iulie 2018: Aprobarea primului plan (vizând exclusiv PM10), cu valabilitate până în 2022.
• August 2024: Transmiterea planului spre avizare către APM Iași; documentul este returnat pentru completări deoarece nu respecta în totalitate prevederile legislației.
• Februarie și Iulie 2025: Solicitări repetate de avizare, ambele respinse de autoritățile de mediu (DJM Iași și ANPM-CECA) din cauza neconformităților cu legislația tehnică și procedurile legale.
• Martie 2026: PICA (Revizia 3) se află în prezent în curs de completare și refacere de către municipalitate. Absența unui plan avizat limitează posibilitatea de a implementa acțiuni concrete de remediere, precum restricționarea traficului în zonele critice.