Retrospectiva săptămânii: Bilanțul furtunilor, execuția bugetară pe anul precedent și noi strategii de infrastructură metropolitană

Ultima săptămână a adus în prim-plan la Iași un mix de provocări administrative și decizii strategice. Pe de o parte, fenomenele meteorologice severe au testat infrastructura urbană, readucând în discuție problema construcțiilor nereglementate. Pe de altă parte, pe agenda decizională s-au aflat aprobarea Masterplanului Metropolitan, analiza execuției bugetare – care indică un decalaj între fondurile previzionate și cele cheltuite pentru investiții – și declanșarea procedurilor pentru noile mandate din consiliile de administrație ale companiilor publice. Echipa Ora de Iași prezintă sinteza celor mai importante 5 evenimente, bazată pe datele și documentele oficiale ale ultimelor zile.

1. Impactul furtunilor asupra infrastructurii: Problema structurilor neautorizate de pe blocurile din Iași

Avertizarea de cod portocaliu de vânt a evidențiat vulnerabilități la nivelul infrastructurii urbane. Rafalele, care au atins 90 km/h, au produs pagube materiale semnificative, vizând în special elementele de acoperiș adăugate ulterior construcției inițiale a blocurilor. Evenimentele readuc în atenție gestionarea șarpantelor și mansardelor construite de-a lungul timpului fără autorizații și expertize tehnice.

Bilanțul din teren și intervențiile autorităților

Rapoartele Inspectoratului pentru Situații de Urgență indică intervenții multiple pentru degajarea structurilor afectate.

• Municipiul Iași: În zona CUG, traficul a fost blocat temporar după ce un acoperiș s-a prăbușit peste un autoturism aflat în mers. Situații care au necesitat intervenția pompierilor pentru structuri smulse s-au înregistrat și pe Bulevardul Dacia, Bulevardul Socola sau Bulevardul Poitiers.
• Zona Metropolitană și Județul: Intervenții similare au fost necesare în localități precum Tomești, Lețcani, Rediu, Târgu Frumos și Pașcani.

Fluctuații în datele privind inventarierea structurilor

Ca reacție, Primăria Iași a reluat procedura de notificare a asociațiilor de proprietari, subliniind responsabilitatea civilă a acestora pentru eventualele pagube. O analiză a datelor oficiale comunicate de administrația locală în ultimii ani arată însă fluctuații semnificative privind numărul acestor structuri:

• În 2017, Primăria raporta identificarea a 1.079 de imobile cu șarpante/mansarde (dintre care 10% dețineau autorizație).
• În 2019, evidențele indicau 1.241 de structuri.
• În 2026, conform unui raport recent al Poliției Locale, în Iași ar mai exista 622 de astfel de construcții neautorizate.

Scăderea statistică cu peste 600 de unități se înregistrează în contextul în care nu au fost derulate campanii ample de demolare, iar procesul administrativ pentru intrarea în legalitate necesită costuri ridicate pentru realizarea expertizelor tehnice pe întregul imobil.

2. Selecția pentru consiliile de administrație: Analiza remunerațiilor în companiile municipale

Consiliul Local Iași declanșează procedurile de selecție a noilor membri pentru consiliile de administrație (CA) ale Servicii Publice SA și Ecopiața SA, pentru mandatul 2027-2031. Deși procedura urmează pașii prevăzuți de legislația guvernanței corporative (OUG 109/2011), decizia finală privind numirile aparține Adunării Generale a Acționarilor, structură formată din reprezentanții majorității din Consiliul Local.

Structura veniturilor: Funcții publice și indemnizații

O analiză a declarațiilor de avere arată modul în care sunt structurate veniturile la nivelul acestor consilii. Un exemplu relevant, adus recent în spațiul public, este cel al Ioanei Turtă, funcționar în cadrul Primăriei Iași și membru în CA la Servicii Publice SA:

• Venituri din Primărie: Salariul de bază (13.269 lei brut) cumulat cu un spor de 50% pentru implicarea în proiecte europene generează un venit mediu de aproximativ 11.644 lei net/lună.
• Venituri din CA (2023): Pentru participarea la 16 ședințe anuale, s-a încasat o indemnizație de bază de 66.331 lei net, completată de un bonus de performanță de 44.226 lei net, totalizând peste 110.000 lei net anual.

În urma modificărilor legislative care au eliminat bonusurile variabile, indemnizația fixă la Servicii Publice SA a fost majorată cu 51%, ajungând în prezent la 8.901 lei net lunar. Astfel, prin cumularea funcțiilor, venitul net lunar ajunge la aproximativ 20.500 lei.

Contextul de afaceri al companiilor municipale

Justificarea indemnizațiilor se bazează pe evaluarea indicatorilor de performanță. Este important de menționat contextul operațional al acestor societăți: în anul 2023, Servicii Publice SA a înregistrat o cifră de afaceri de 71 de milioane de lei. Conform datelor financiare, peste 83% din aceste venituri provin din contracte și comenzi atribuite direct de către Primăria Municipiului Iași, unicul acționar al companiei.

3. Aprobarea Masterplanului Metropolitan: Cele 5 proiecte majore de infrastructură propuse

Adunarea Generală Extraordinară a ADI Zona Metropolitană Iași (ZMI) a aprobat Masterplanul Metropolitan, un document strategic elaborat în colaborare cu Banca Mondială. Planul stabilește direcțiile de dezvoltare pe termen mediu și lung pentru gestionarea mobilității și a creșterii demografice periurbane.

Pentru coordonarea implementării în perioada următoare, a fost validată o nouă conducere a ADI ZMI, cu primarul Mihai Chirica în funcția de președinte, alături de primarii din Comarna, Aroneanu, Voinești și Lețcani. Documentul aprobat se concentrează pe cinci direcții de intervenție:

• 1. Integrarea Autostrăzii A8 și Inelele de Ocolire: Planificarea unor noduri de descărcare și drumuri radiale destinate preluării și devierii traficului greu și de tranzit, ocolind zonele urbane dense.
• 2. Culoarul Verde-Albastru al Bahluiului: Amenajarea malurilor râului cu infrastructură pentru mobilitate nemotorizată (pietonală și velo).
• 3. Rețeaua Metropolitană Velo: Proiectarea unor piste de biciclete dedicate, menite să asigure conectivitatea între localitățile periurbane și polii de interes din municipiu.
• 4. Trenul Metropolitan și Coridoarele BRT (Bus Rapid Transit): Introducerea unor soluții de transport de mare capacitate, vizând utilizarea infrastructurii feroviare existente și crearea de benzi dedicate pentru transportul rutier public, completate de stații intermodale.
• 5. Reorganizarea zonei centrale: Reconfigurarea infrastructurii rutiere din centrul Iașului pentru extinderea spațiilor pietonale și reducerea volumului de trafic auto de tranzit.

Următoarea etapă presupune identificarea și accesarea surselor de finanțare guvernamentale și europene necesare demarării studiilor tehnice.

4. Analiza execuției bugetare: Grad de realizare a investițiilor de 62% la nivelul municipiului

Consiliul Local a analizat execuția bugetară a Municipiului Iași pentru anul fiscal 2025. Documentul financiar indică un decalaj semnificativ între fondurile previzionate pentru capitolul de investiții și plățile realizate efectiv până la data de 31 decembrie.

Indicatorii financiari ai secțiunii de dezvoltare

Datele din contul de execuție reliefează structura cheltuielilor administrației locale:

• Gradul de execuție: Pentru secțiunea de dezvoltare s-au efectuat plăți în valoare de 452,34 milioane lei, ceea ce reprezintă 62,18% din prevederile definitive. Aproximativ 40% din bugetul estimat inițial pentru investiții nu a fost utilizat.
• Proporția dezvoltării în bugetul total: Din totalul cheltuielilor bugetului local (1.894,99 milioane lei), procentul direcționat către secțiunea de dezvoltare a fost de 23,87%. Restul fondurilor, depășind 76%, au susținut secțiunea de funcționare (cheltuieli operaționale, salarii, subvenții).

Ritmul proiectelor de infrastructură

Documentul arată rate de absorbție diferite în funcție de proiect. Dacă obiective finanțate din fonduri proprii, precum Esplanada Teatrului Național (17,28 milioane lei) sau modernizarea Depoului Dacia (10,11 milioane lei), au înregistrat plăți consistente, alte șantiere majore au avansat mai lent:

• Cinematograful Dacia: Finanțat din fonduri BERD, proiectul a avut un buget previzionat de 10,80 milioane lei pentru 2025. Plățile efective s-au ridicat la doar 2,13 milioane lei.
• Pasajul superior Alexandru cel Bun: Pentru lucrările de reparații capitale s-au prevăzut 12 milioane de lei. Din această sumă s-au decontat 4,63 milioane de lei, reprezentând un grad de execuție financiară de 38,63%.

Întârzierea execuției bugetare la capitolul dezvoltare poate genera un impact economic negativ, prin necesitatea ajustării ulterioare a valorii contractelor la noile rate ale inflației și la costurile materialelor de construcții.

5. Infrastructura județeană: Proiectele Consiliului Județean pentru rute alternative și mobilitate

În contextul valorilor ridicate de trafic din zona metropolitană, conducerea Consiliului Județean (CJ) Iași a prezentat stadiul proiectelor de infrastructură rutieră planificate pentru anul următor, având ca obiectiv fluidizarea tranzitului.

Dezvoltarea rețelei de ocolire

Strategia județeană se axează pe dezvoltarea unor trasee care să evite tranzitarea municipiului:

• Centura Ușoară (77 km): Proiectul, propus spre finanțare prin Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est, presupune modernizarea unui inel de drumuri județene pe ruta Popricani – Horlești – Voinești – Miroslava – Ciurea – Bârnova – Tomești.
• Lărgirea ieșirii CUG – Centură: Administrația a asigurat un împrumut bancar pentru un proiect estimat la 70 de milioane de lei, vizând extinderea la 4 benzi a tronsonului respectiv, o zonă afectată constant de blocaje.
• Preluări de la Ministerul Transporturilor: CJ a preluat în administrare sectoarele Dacia–Uricani, Dacia–Berindei și centura de la Podu Iloaiei, urmând să demareze procedurile de licitație pentru modernizare.

Stadiul proiectelor din domeniul sănătății

Referitor la dezvoltarea infrastructurii spitalicești, președintele CJ a precizat că documentațiile tehnice și autorizațiile de construire pentru Institutul Regional de Boli Cardiovasculare (Miroslava) și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie (Bucium) sunt finalizate. Cu toate acestea, proiectele, depuse spre finanțare europeană, se află de aproximativ trei ani în așteptarea evaluării din partea Ministerului Sănătății.