Oradea se apropie de final, în timp ce un tren metropolitan Iași abia își desenează traseul pe hârtie

În timp ce la Oradea cel mai complex proiect de mobilitate feroviară din România atinge stadii de execuție de peste 75%, proiectul pentru un tren metropolitan Iași se află încă blocat în proceduri birocratice și studii de fezabilitate. Cu o valoare estimată de 207 milioane de euro, sistemul ieșean promite fluidizarea traficului greoi din zona limitrofă, însă calendarul impus de finanțatorii europeni (finalul anului 2029) pune o presiune uriașă pe o administrație locală care încă așteaptă avizele de la București.

Baza proiectului local este detaliată în Masterplanul Metropolitan (document aflat în consultare publică). Spre deosebire de inovațiile din vestul țării, Iașul mizează, deocamdată, pe o rețea feroviară clasică pentru transportul navetiștilor, concentrându-se pe utilizarea infrastructurii deja existente, aparținând CFR.

Sistemul ieșean este proiectat să funcționeze în două etape majore de dezvoltare:

• Etapa I (infrastructura existentă): Sunt propuse trei linii metropolitane care să preia navetiștii: Podu Iloaiei – Nicolina (25 km), Nicolina – Ungheni (19 km) și Nicolina – Picioru Lupului (13 km).
• Etapa II (finanțare post-2027): Această fază, considerată mai ambițioasă, presupune construirea unei linii ferate complet noi pe relația Holboca – Spitalul Regional de Urgență, trecând prin zona Aeroportului Internațional Iași și comuna Aroneanu.

• Citește și: Moldova în urma vestului. Trenul metropolitan al Iașului staționează deocamdată la Ministerul Transporturilor

În prezent, Primăria Iași a semnat un contract de 8 milioane de lei cu compania TPF Inginerie pentru realizarea studiului de fezabilitate, documentație care are ca termen de predare finalul anului curent.

Pe traseul propus, stațiile (precum cele din Lețcani, Miroslava sau Aroneanu) sunt gândite să funcționeze ca noduri intermodale. Planul include amenajarea de parcări tip Park&Ride pentru ca navetiștii să își poată lăsa mașinile, alături de stații de încărcare electrică, piste pentru biciclete și spații comerciale.

3 pasaje noi: Provocarea majoră pentru infrastructura rutieră ieșeană

Implementarea tehnică, asumată de Asociația Metropolitană de Transport Public Iași (AMTP), nu se limitează doar la șine și vagoane. Traseul feroviar intersectează mai multe artere intens circulate din municipiu, motiv pentru care proiectul impune modificări semnificative în infrastructura rutieră prin construirea a trei pasaje, elemente care ar putea genera întârzieri considerabile:

• Pasajul bulevardul Poitiers – strada Mitropolit Varlaam: Un proiect de amploare care va supratraversa zece linii de cale ferată în zona Triajului și a Gării Socola, având rolul de a prelua o parte din traficul rutier care sufocă zilnic pasajele Socola și Nicolina.
• Pasajul șoseaua Iași-Tomești: Acesta va include bretele rutiere speciale pentru direcționarea traficului greu și de tranzit spre strada Trei Fântâni.
• Pasajul subteran strada Sergent Grigore Ioan (cartierul Dacia): Acesta reprezintă cel mai sensibil punct al proiectului. Un segment vizat pentru subtraversare se află pe o proprietate privată, ceea ce atrage inevitabil necesitatea unor proceduri de expropriere, procese cunoscute în administrația românească pentru potențialul uriaș de blocaj și întârziere a lucrărilor.

• Citește și: Trenul metropolitan Iași prinde contur: Miroslava își asumă cofinanțarea și deschide drumul mobilității

Un detaliu financiar esențial impus de liniile de finanțare europene este că suma costurilor pentru construcția acestor trei pasaje nu are voie să depășească 20% din valoarea totală a proiectului metropolitan.

Buget estimat și blocajul avizelor

Din costul total estimat la 207 milioane de euro, grosul sumei (120 de milioane) este destinat infrastructurii, în timp ce 28 de milioane sunt alocate pentru achiziționarea a 4 garnituri de tren. Varianta inițială a Masterplanului prevedea o lucrare amplă: construcția unui al treilea fir de cale ferată pe relația Iași – Lețcani (8 km). Această idee a fost însă abandonată pe parcurs, justificarea fiind că ar fi generat costuri mult prea mari pentru modernizarea integrală a firelor existente.

Astăzi, principala frână a proiectului pentru un tren metropolitan Iași este de natură birocratică. Documentația tehnică se află în analiza Companiei Naționale de Căi Ferate pentru emiterea avizelor tehnico-economice. Administrația locală a semnalat deja public întârzieri nejustificate în eliberarea acestor documente de la nivel central.

Timpul nu are răbdare: fondurile trebuie atrase prin Programul Transport 2021-2027, care impune reguli stricte privind decontarea și finalizarea lucrărilor cel târziu până la 31 decembrie 2029. Orice lună pierdută acum în comisii tehnice scurtează timpul efectiv de execuție în teren.

Contrastul cu Vestul: Oradea inovează cu un proiect tram-train

Diferența de ritm administrativ este evidentă când privim spre vestul țării. Oradea nu doar că a depășit faza studiilor, dar implementează o inovație majoră în mobilitatea feroviară.

Compania PORR a anunțat recent că pasajul rutier de pe centura Oradea – cel mai lung din cele opt pasaje construite în cadrul proiectului, măsurând 810 metri – a ajuns deja la un stadiu fizic de execuție de 75%.

Municipiul bihorean devine astfel primul oraș din țară care implementează conceptul de proiect tram-train. Noutatea absolută constă în interconectarea fizică a rețelei de tramvai cu cea de cale ferată. Locuitorii vor putea circula pe un traseu continuu, de pe liniile urbane direct pe cele regionale, fără a mai schimba vehiculul.

Investiția de la Oradea, în valoare de 280 de milioane de euro, presupune extinderea infrastructurii pe 33,4 kilometri și achiziția a 14 vehicule speciale, capabile să ruleze cu 100 km/h pe calea ferată și cu 60 km/h pe linia urbană.

Nici Cluj-Napoca nu așteaptă. Proiectul lor de transport feroviar metropolitan se apropie de o investiție de 1,4 miliarde de lei, bazându-se pe 50 km de cale ferată existentă și pe 3 km de linie nouă. Sistemul clujean va include 23 de puncte de îmbarcare și 8 parcări tip „park & ride”.

Spre deosebire de Iași, care abia așteaptă avizele pentru studiul de fezabilitate, la Cluj a fost înregistrată deja o ofertă fermă pentru lucrările de infrastructură (execuție), cu o durată de implementare asumată în contract de 45 de luni.