La o lună de la căderea Guvernului Bolojan, structura viitorului Cabinetul Tomac începe să se contureze prin primele nominalizări discutate pentru portofoliile principale. Desemnarea lui Eugen Tomac de către președintele Nicușor Dan are ca scop formarea unui executiv independent politic, o măsură luată în urma blocajului parlamentar apărut după moțiunea de cenzură susținută de PSD și AUR. Surse politice indică o orientare către persoane cu experiență administrativă și diplomatică, pe listă aflându-se nume precum Luca Niculescu, Mihnea Motoc, Bogdan Drăgoi și Cătălin Cîrstoiu, într-o încercare de a gestiona actuala criză politică din România.
Impasul politic apărut în luna mai a determinat Administrația Prezidențială să modifice strategia de negociere. Lipsa unei majorități clare din partea partidelor parlamentare l-a condus pe președintele Nicușor Dan spre varianta unui guvern tehnic.
Eugen Tomac a primit mandatul cu obiectivul asumat de a propune Parlamentului o echipă formată din specialiști. Primele opțiuni vehiculate sugerează intenția de a numi în funcții decizionale persoane familiarizate cu mecanismele guvernamentale. Se urmărește ca acești viitori miniștri de guvern tehnocrat să preia rapid gestionarea bugetului și a relațiilor internaționale, într-o perioadă cu instabilitate politică accentuată.
Sănătatea: o nominalizare cu istoric complex
Pentru conducerea Ministerului Sănătății, principala opțiune analizată este medicul Cătălin Cîrstoiu. Actualul manager al Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB) este luat în calcul la doi ani după o candidatură retrasă la Primăria Capitalei.
În 2024, având inițial susținerea coaliției PSD-PNL, Cîrstoiu a fost scos din cursa electorală în urma unor investigații de presă. Acestea au vizat o posibilă stare de incompatibilitate generată de oferirea de consultații în clinica privată a soției sale, în paralel cu exercitarea funcției de manager de spital public. Medicul are, de asemenea, un istoric marcat de evenimentele de la Colectiv, când a fost supranumit managerul „avem de toate” de către reprezentanți ai societății civile.
La acel moment, i s-a reproșat întârzierea aprobării transferurilor în străinătate pentru pacienții cu arsuri grave. Cătălin Cîrstoiu a justificat deciziile prin lipsa unui cadru legislativ clar privind atestarea lipsei de locuri în țară, temându-se de viitoare imputări din partea Curții de Conturi. În plan politic, tatăl său, Ion Cîrstoiu, a deținut funcții de deputat și prefect în județul Argeș în anii ’90 și 2000.
Diplomație și apărare: mandate validate internațional
Pentru portofoliile din zona de securitate și reprezentare externă, premierul desemnat se orientează către diplomați de carieră, cu mandate anterioare la nivel european și internațional.
Pentru Ministerul Afacerilor Externe, propunerea principală este Luca Niculescu. Fost jurnalist cu expertiză în relații internaționale până în 2016, Niculescu a ocupat funcția de ambasador al României în Franța, unde a prezidat și Grupul Ambasadorilor Francofoni. Actualmente, din poziția de secretar de stat în MAE, coordonează tehnic procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
La Ministerul Apărării Naționale, numele vehiculat este Mihnea Motoc. Cu formare de magistrat, Motoc are o carieră diplomatică extinsă, activând ca reprezentant permanent al României la ONU și la Uniunea Europeană. El are deja experiența unui executiv tehnocrat, deținând funcția de ministru al Apărării în perioada 2015-2017, în cabinetul condus de Dacian Cioloș.
Finanțele: două direcții pentru gestionarea bugetului
Decizia privind Ministerul Finanțelor Publice pare a fi cea mai complexă pentru Eugen Tomac, pe masă aflându-se două variante cu profiluri diferite.
Prima variantă este Bogdan Drăgoi, actual președinte al companiei de investiții Lion Capital. Fost ministru al Finanțelor în 2012, Drăgoi are o carieră începută în mediul privat la Londra și o experiență vastă pe piața de capital din România, activând în zona SIF-urilor din 2015. Numele său a apărut și în investigații de presă privind istoricul de afaceri al familiei sale. Tatăl său, Dan Drăgoi, ofițer apropiat de fostul ministru Victor Stănculescu, a fost menționat în legătură cu preluări controversate ale unor combinate de stat în perioada de tranziție.
A doua variantă luată în calcul este păstrarea în funcție a actualului ministru, Alexandru Nazare. Susținut pentru funcție de PNL, Nazare are un profil tehnic conturat de următoarele etape din carieră:
- A condus Ministerul Finanțelor atât în Guvernul Cîțu (2021), cât și în Guvernul Bolojan.
- În calitate de ministru al Transporturilor, a negociat finanțări europene semnificative pentru proiecte de infrastructură.
- Este membru (suspendat pe durata mandatului ministerial) în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României.
- A avut rolul de reprezentant special în dosarul care a vizat atragerea sediului Centrului Cyber al UE la București în 2025.
Structura completă a noului guvern urmează să fie trimisă către Parlament. Votul de învestitură reprezintă următorul pas în formarea unei administrații capabile să gestioneze situația actuală, alternativa constituțională fiind declanșarea alegerilor anticipate.
