Codul urbanismului a fost adoptat ca să pună termene fixe și liste clare de acte în drumul unei autorizații de construire. Regulamentul Comisiei de acord unic, pe care primarul Mihai Chirica îl supune vineri, 30 octombrie, votului Consiliului Local Iași, lasă exact aceste termene și actele cerute investitorilor la decizia secretariatului arhitectului-șef și a avizatorilor. Proiectul ajunge la vot cu 18 zile după termenul legal și tot nu spune când va porni comisia.
Comisia de acord unic este ghișeul prin care investitorii ar trebui să ia toate avizele pentru autorizația de construire. Proiectul poartă semnătura primarului Mihai Chirica și a fost întocmit de Direcția Arhitectură și Urbanism, condusă de arhitectul-șef Alexandru Mustiață. A intrat pe ordinea de zi a ședinței ca punct suplimentar. Pe 16 octombrie, secretarul general al municipiului, Denisa Ionașcu, a cerut în scris reanalizarea lui, în nouă puncte. Pe 23 octombrie, proiectul a fost retrimis cu aceleași prevederi pe care ea le contestase.
Pe aceeași ordine de zi, la punctul 16, stă al doilea regulament cerut de Cod: cel al Comisiei locale de avizare integrată, care va aviza planurile urbanistice zonale (PUZ) din Iași și din comunele zonei metropolitane. Cele două comisii vin de la aceeași direcție, în aceeași ședință, și rezolvă diferit aceleași probleme.
Comisia de acord unic, trimisă la vot în ultima zi a termenului legal
Legea care a înlocuit vechile legi ale urbanismului și autorizării a apărut în Monitorul Oficial pe 10 august și a intrat în vigoare pe 25 august. Codul obligă primăriile să organizeze și să pună în funcțiune comisia de acord unic în cel mult 45 de zile lucrătoare de la publicare. Pentru Iași, termenul s-a împlinit pe 12 octombrie.
Adresa prin care primarul înaintează proiectul secretarului general poartă exact data de 12 octombrie. Referatul de aprobare și raportul de specialitate care îl însoțesc sunt datate 28 august, cu trei zile după intrarea în vigoare a Codului. Între ele au trecut șase săptămâni.
Regulamentul nu recuperează întârzierea. Ultimul lui articol prevede că „Funcționarea efectivă a Comisiei începe după îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 1”. Primul articol al regulamentului descrie obiectul lui și nu conține nicio condiție. Trimiterea duce în gol, iar comisia nu are o dată de pornire. Modelul de protocol cu avizatorii adaugă alte etape fără termen: desemnarea reprezentanților, completarea anexelor, „operaționalizarea canalelor”, un test tehnic.
Secretarul general avertizase că astfel de prevederi trebuie reformulate ca să nu creeze „aparența prorogării termenului prevăzut de lege”. Prevederea a rămas în textul trimis la vot.
Același articol spune că regulamentul „intră în vigoare la data adoptării hotărârii de aprobare”. Codul administrativ leagă efectele unui act normativ al consiliului local de aducerea lui la cunoștință publică. Regulamentul Comisiei de avizare integrată, scris de aceeași direcție, folosește formula corectă.
Secretarul general: textul votat nu e cel pus în dezbatere publică
Prima observație a Denisei Ionașcu privește transparența. Forma trimisă spre adoptare „extinde obiectul proiectului”, scrie secretarul general: modelul de protocol, împuternicirea primarului, componența nominală, funcționarea efectivă, taxele și tarifele, termenele, răspunderea și anexele tehnice. Ea a cerut fie dovada datei la care această versiune a fost făcută publică, fie reluarea consultării. În preambulul proiectului, rândul rezervat dovezii că procedura de transparență a fost îndeplinită a rămas necompletat.
Referatul de aprobare contrazice textul supus votului. Arhitectul-șef scrie în el: „Prin prezentul proiect se aprobă exclusiv regulamentul. Nu se constituie Comisia, nu se aprobă componența și nu se încheie protocoalele.” Proiectul de hotărâre aprobă însă modelul de protocol, stabilește că componența se fixează prin dispoziția primarului și îl împuternicește pe primar să semneze protocoalele cu avizatorii. Referatul nu a fost refăcut după ce proiectul s-a schimbat.
Secretarul general a mai cerut ca primarul să apară ca inițiator, nu doar ca persoană care „susține” proiectul, și ca natura juridică a actului să fie lămurită. Formula „Susțin proiectul de hotărâre, primar” a rămas pe document.
Codul spune 60 de zile, regulamentul lasă termenul la secretariat
Codul urbanismului a fost scris ca să scurteze drumul unei autorizații. Avizatorii au 30 de zile să emită avizele prin comisie. Pot cere completări o singură dată. Investitorul are 60 de zile să răspundă. Avizatorul are apoi 15 zile să dea avizul sau să respingă motivat documentația. Regulamentul propus de Primăria Iași se abate de la fiecare dintre aceste reguli.
- Termenul de răspuns al investitorului: în lege, 60 de zile; în regulament, cel din norma avizului sau cel „comunicat solicitantului de secretariat în limitele legii”.
- Solicitarea de completări: în lege, o singură dată; în regulament, cu excepția cazurilor în care legislația unui avizator prevede „etape succesive”.
- Reanalizarea după completări: în lege, 15 zile; în regulament, „termenul prevăzut de legea aplicabilă”, adică termenul fiecărui avizator.
Secretariatul comisiei funcționează în structura arhitectului-șef. Regulamentul îi dă puterea să fixeze termene pe care Codul le-a stabilit deja, iar avizatorilor le lasă o ușă pentru cereri de completări în serie, exact practica pe care legea a interzis-o.
Avizul tacit, lăsat la decizia avizatorului
Codul prevede că, dacă un avizator cerut prin certificatul de urbanism nu răspunde în termen, documentația se consideră completă și „avizul/acordul se consideră a fi acordat”. Singura excepție sunt instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Raportul de specialitate al proiectului recunoaște că legea instituie avizarea tacită în procedura comisiei.
Regulamentul o restrânge. Avizarea tacită „se constată și produce efecte numai în situațiile în care o dispoziție legală expresă o prevede pentru avizul și procedura concrete”, iar regulamentul și protocoalele „nu extind aplicarea avizării tacite la avizele procesate prin Comisie în lipsa unui temei legal expres”. În fișa tehnică pe care fiecare avizator o anexează protocolului există o rubrică în care avizatorul completează singur „aplicabilitatea avizării tacite”. Instituția care întârzie decide dacă întârzierea ei are vreo consecință.
Regulile reale, în fișe pe care Consiliul Local nu le vede
Fișa tehnică a fiecărui avizator stabilește pentru ce lucrări se cere avizul, pentru ce lucrări nu se cere, ce documente trebuie depuse și ce taxă se plătește, cu modul de calcul. Protocoalele pot conține și „clauze sectoriale” suplimentare. Le semnează primarul, în baza împuternicirii din hotărâre, fără să mai treacă prin Consiliul Local. Nici regulamentul, nici modelul de protocol nu obligă primăria să le publice.
Codul stabilește el însuși lucrările scutite de anumite avize, de exemplu avizul sanitar pentru locuințele unifamiliale sau avizul Poliției Rutiere pentru străzile mici, și interzice cererea de avize și documente fără temei legal. Regulamentul preia interdicția într-o frază generală. Lista concretă a ceea ce se cere ajunge în anexe negociate cu fiecare avizator în parte, diferite de la unul la altul și modificabile fără vot.
Investitorul află taxele după depunere: modelul de protocol prevede că ele „se comunică emitenților de autorizații”. Interdicția taxelor multiple la reluarea avizării planurilor urbanistice de detaliu, prevăzută de Cod, lipsește din regulament, deși acesta prevede reluarea avizării în mai multe situații.
Zona metropolitană: 24 de comune într-un proiect, 27 în celălalt
Comisia de acord unic a municipiului are, prin lege, competență pe tot teritoriul metropolitan, adică pe lista de comune stabilită de legea zonelor metropolitane. Pentru Iași, lista are 24 de comune. Proiectul Comisiei de acord unic le enumeră pe cele 24, dar ca membre ale asociației „Zona Metropolitană Iași”, prin hotărârile lor de aderare. Secretarul general a cerut ca formularea să trimită la lege, nu la asociație. Lista a rămas.
Proiectul Comisiei de avizare integrată enumeră în preambul 27 de comune, inclusiv Costuleni, Prisăcani și Scânteia, care fac parte din asociație, dar nu din lista legii. În definițiile aceluiași regulament, lista nu mai cuprinde Grajduri, Prisăcani, Scânteia și Voinești. Regulamentul adaugă că aria de competență „urmează de drept” componența asociației, o persoană juridică de drept privat.
Pentru Costuleni, Prisăcani și Scânteia, acordul unic ar urma să fie emis de comisia Consiliului Județean. Niciunul dintre cele două proiecte nu o spune. Niciunul nu stabilește cum ajunge la Iași cererea unui investitor din Miroslava sau din Valea Lupului, unde certificatul de urbanism și autorizația le emite primarul comunei, și cine verifică proiectul față de planul urbanistic al comunei. Un aviz emis de o comisie fără competență pe acel teritoriu poate fi invocat ani la rând în procesele împotriva PUZ-urilor și autorizațiilor emise pe baza lui.
Arhitectul-șef conduce, invită și reprezintă trei instituții
Comisia de avizare integrată preia din Cod componența: consiliul local, zona metropolitană și unitatea administrativă pe teritoriul căreia se află documentația, fiecare prin arhitectul-șef. Pentru un PUZ din Iași, cele trei sunt reprezentate de aceeași persoană, Alexandru Mustiață, care și conduce comisia. Regulamentul spune că fiecare entitate are un vot. Nu spune câte voturi are arhitectul-șef. Pentru o comună, nu spune cine reprezintă zona metropolitană, deoarece asociația nu are arhitect-șef.
Direcția Județeană pentru Cultură poate participa ca invitat, „la inițiativa Arhitectului-șef”, la fel ca serviciile primăriei pentru spații verzi, străzi, versanți, utilități publice și patrimoniu public. Pentru un oraș cu centru istoric și cu un registru al spațiilor verzi deja contestat în instanță, prezența lor la avizarea unui PUZ depinde de o singură semnătură.
Frecvența ședințelor, convocarea și circuitul de semnare se stabilesc printr-o procedură internă, aprobată de structura arhitectului-șef și adaptabilă „în funcție de volumul de activitate și resursele disponibile”. Termenul în care investitorul completează documentația poate fi un „termen rezonabil” stabilit de secretariat. Codul dă membrilor comisiei dreptul la indemnizație, iar regulamentul o amână pentru o hotărâre viitoare. Codul mai prevede că absența unui membru valorează acord tacit.
Relația dintre cele două funcții care semnează aceste proiecte este deja în instanță. Denisa Ionașcu a cerut Tribunalului Iași anularea raportului Comisiei de disciplină care l-a exonerat pe arhitectul-șef, după ce îl acuzase de refuzul de a oferi clarificări despre documentațiile de urbanism.
Ce a preluat corect regulamentul de acord unic
Regulamentul Comisiei de acord unic are și prevederi scrise corect:
- lasă în afara acordului unic exact avizele pe care Codul le exclude, cum sunt actele de mediu și avizele de securitate națională;
- interzice secretariatului să modifice sau să elimine condițiile puse de un avizator fără acordul acestuia;
- menține valabilitatea avizelor până la recepția lucrărilor și transferul lor de drept la un nou proprietar;
- nu instituie taxa specială permisă de Cod fără o hotărâre separată.
Regulamentul Comisiei de avizare integrată transpune fidel termenele de 60 de zile și de 15 zile lucrătoare, avizarea tacită și scutirea de taxe pentru documentațiile publice.
Comparația dintre cele două texte arată că aceleași soluții puteau fi scrise și în regulamentul de acord unic. Avizarea tacită, intrarea în vigoare, interdicția taxelor multiple și rolul Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism la planurile de detaliu sunt rezolvate corect într-un proiect și greșit în celălalt.
Singurul termen care lipsește din acord unic este cel al primăriei
Regulamentul fixează minuțios termenele avizatorilor. Pentru secretariatul din structura arhitectului-șef aproape nu fixează niciunul. Secretariatul verifică „conformitatea urbanistică” a proiectului, fără să se spună față de ce documente, în ce termen și prin ce act. Dacă găsește o neconformitate, procedura de avizare se reia. Avizarea se reia și la „modificările substanțiale” ale proiectului, iar regulamentul nu spune ce înseamnă substanțial și cine decide.
Acordul unic se întocmește „după emiterea tuturor avizelor”, fără niciun număr de zile. Cele 30 de zile pe care Codul le dă primăriei pentru autorizația de construire curg abia de la emiterea acordului unic. Regulamentul Comisiei de avizare integrată, scris de aceeași direcție, are pentru actul final un termen de 15 zile lucrătoare.
La Iași, un certificat de urbanism pe care legea îl cere în 15 zile a durat patru ani. Regulamentul care ar trebui să scurteze drumul spre autorizație stabilește termene pentru toți avizatorii, cu o excepție: Primăria Iași.
