Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a anunțat miercuri, 10 iunie 2026, intenția de a modifica strategia națională de combatere a fenomenelor meteo extreme. Noul proiect guvernamental prevede implementarea unui sistem antigrindină hibrid, care include tehnologia prin evaporare de la sol, o alternativă la clasicele rachete. Această decizie vine pe fondul nemulțumirilor exprimate de agricultori în ultimii ani, care asociază lansările de rachete cu dispersarea norilor și agravarea secetei.
Programul propus va fi testat pe o perioadă de doi până la trei ani și are ca punct de plecare o investiție deja realizată în județul Satu Mare. Oficialii guvernamentali doresc avizarea interministerială rapidă a proiectului, urmând ca Ministerul Mediului să solicite studii de impact detaliate.
În prezent, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor se bazează exclusiv pe tehnica lansării de rachete în formațiunile noroase cu potențial distructiv. Tehnologia menționată de Ministerul Agriculturii presupune o abordare diferită, implementată deja la granița de nord-vest a țării.
Stația de la Satu Mare a fost realizată printr-o cooperare transfrontalieră cu Ungaria, beneficiind de finanțare din fonduri europene. Diferențele tehnice majore între cele două metode sunt clare:
- Sistemul clasic: Utilizează rachete lansate de la puncte fixe pentru a injecta direct în nori iodură de argint, forțând precipitarea sub formă de ploaie înainte ca particulele de gheață să crească în dimensiuni.
- Sistemul terestru (evaporare la sol): Folosește generatoare amplasate la nivelul solului care ard o soluție activă. Fumul rezultat, încărcat cu particule, este ridicat în atmosferă de curenții de aer ascendenți naturali, acționând asupra norilor de furtună.
Această primă stație funcțională oferă statului român infrastructura necesară pentru a testa metode alternative fără utilizarea materialelor explozibile. Tánczos Barna a subliniat că perioada de tranziție de doi ani va fi folosită exclusiv pentru realizarea studiilor de impact, vitale pentru fundamentarea unei strategii pe termen lung.
Secetă, fermieri și dreptul de veto la nivel local
Un aspect central al noii propuneri îl reprezintă schimbarea abordării administrative față de comunitățile agricole. În ultimii ani, fermierii din județele puternic afectate de secetă, precum Vrancea, Prahova, Vaslui sau Iași, au protestat cerând oprirea tragerilor. Aceștia reclamă că intervențiile distrug fronturile atmosferice purtătoare de ploaie.
Ministrul interimar a precizat că legislația viitoare va permite comunităților locale să refuze utilizarea acestor sisteme. Acolo unde fermierii se opun majoritar, intervențiile ar putea fi suspendate. Totuși, oficialul a subliniat că decizia trebuie să rămână strict locală, argumentând că o interdicție solicitată într-un județ nu poate bloca protecția culturilor într-un județ vecin.
Pentru a demonta teoria conform căreia rachetele provoacă lipsa precipitațiilor, Tánczos Barna a oferit exemplul depresiunii Ciucului. Ministrul a explicat că zona se confruntă cu o secetă severă de trei luni, deși în acea regiune nu funcționează nicio unitate de lansare antigrindină.
Guvernul va elabora o Hotărâre pe termen scurt pentru a reglementa funcționarea ambelor metode. Obiectivul imediat este protejarea bazinelor viticole și legumicole vulnerabile la fenomenele extreme, recent lovite de episoade severe de grindină.
Ministerul Agriculturii insistă pe necesitatea obținerii datelor științifice. Fără operarea efectivă a ambelor sisteme (rachete și generatoare terestre) în paralel, specialiștii nu pot furniza date comparative privind eficiența economică, gradul de protecție oferit și impactul real asupra regimului de precipitații. Datele colectate vor decide direcția finală a investițiilor de stat în infrastructura de protecție agricolă a României.
