Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care data de 31 august este declarată, în mod oficial, Ziua limbii române în Ucraina. Decizia, datată 12 martie, vizează a treia cea mai mare comunitate etnică din statul vecin și reprezintă o premieră legislativă: în prezent, nicio altă țară care împarte granița cu Ucraina nu beneficiază de o sărbătoare națională dedicată limbii sale pe acest teritoriu.
Administrația de la Kiev a comunicat că măsura a fost adoptată în scopul „dezvoltării înțelegerii reciproce, respectului reciproc și cooperării în relațiile ucraineano-române”, obiectivul declarat pe termen lung fiind încurajarea dialogului intercultural.
Alegerea datei de 31 august coincide cu sărbătoarea similară instituită în România (în 2013) și în Republica Moldova (în 1990). Această decizie se suprapune pe o perioadă de intensificare a relațiilor bilaterale dintre București și Kiev, marcată de sprijinul logistic și umanitar acordat de România în contextul conflictului ruso-ucrainean, precum și de parteneriatele strategice semnate recent la nivel guvernamental.
Cadrul legislativ privind minoritățile din Ucraina
O analiză a modului în care statul ucrainean gestionează calendarul oficial relevă o abordare asimetrică în raport cu diferitele comunități etnice, subliniind caracterul specific al decretului privind limba română.
În Ucraina nu există nicio altă sărbătoare de stat înființată specific în cinstea limbii vreuneia dintre țările vecine (cum ar fi Polonia, Ungaria sau Slovacia). O celebrare cu un profil regional este Ziua scrierii și culturii slave, marcată pe 24 mai, introdusă în anul 2004 printr-un decret al președintelui de atunci, Leonid Kucima.
Alte minorități au solicitat recunoașteri similare, dar procesul administrativ a fost mai lent. Spre exemplu, la inițiativa Medjlisului (organismul reprezentativ al tătarilor din Crimeea), pe 10 septembrie 2025 s-au organizat evenimente dedicate Zilei limbii și literaturii tătare. Totuși, la acel moment, Cabinetul de Miniștri nu a înaintat președintelui proiectul de decret, lăsând demersul la stadiul de inițiativă a comunității. La sfârșitul lunii decembrie 2024, autoritățile au instituit o sărbătoare cu caracter incluziv general: Ziua armoniei interetnice și a diversității culturale.
Contextul european și rezolvarea litigiilor istorice
Din perspectivă istorică, decizia Kievului survine după o perioadă îndelungată în care diplomația română a solicitat constant clarificări și măsuri privind situația școlilor cu predare în limba română din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa.
Un element central al acestor negocieri l-a constituit distincția dintre „limba română” și „limba moldovenească” în sistemul educațional ucrainean, o practică moștenită din perioada sovietică. Instituirea Zilei limbii române are loc la scurt timp după ce Ucraina a acceptat oficial să renunțe la utilizarea sintagmei de „limbă moldovenească”, marcând astfel o soluționare a acestui dosar bilateral.
Pe plan extern, decizia are implicații directe în procesul de aderare a țării vecine la Uniunea Europeană. Pentru a avansa în negocieri, Ucraina trebuie să demonstreze alinierea legislației sale la standardele Comisiei de la Veneția privind drepturile minorităților naționale. Prin acest decret, administrația condusă de Volodimir Zelenski răspunde solicitărilor venite din partea Bucureștiului și, simultan, îndeplinește un criteriu politic evaluat de Bruxelles referitor la protejarea diversității culturale din interiorul granițelor sale.
