Asociația Studenților la Drept de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași spune că „își susține imparțialitatea” în cazul lectorului Alexandru Toader. Procurorii îl acuză că a violat și a agresat sexual studente ale aceleiași facultăți. Asociația a răspuns joi dimineață, în scris, la opt întrebări trimise de Ora de Iași.
Răspunsul a sosit la ora 7:00. Cu 14 ore înainte, universitatea anunțase că propria Comisie de Etică a decis destituirea lui Toader. Comisia a reținut hărțuirea și condiționarea notelor de favoruri sexuale.
Asociația care îi reprezintă pe studenții de la Drept nu pomenește hotărârea. Răspunsul are 381 de cuvinte și în niciunul nu apar „studentele”, „hărțuirea” sau „Comisia de Etică”. Cuvântul „universitate” apare, în diverse forme, de șase ori.
Miza e mare. Procurorii au recunoscut șapte studente ca persoane vătămate și au audiat 43 de martori. Faptele de care e acuzat Toader s-ar fi petrecut între 2022 și 2025. Din 3 noiembrie, lectorul e în arest la domiciliu. El beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Asociația Studenților la Drept, „imparțială” între un profesor și studentele lui
Prima frază a răspunsului e despre imparțialitate:
„Asociația Studenților la Drept din cadrul Universității «Alexandru Ioan Cuza» își susține imparțialitatea în cadrul demersurilor care se desfășoară în urma arestării preventive a domnului lect. univ. dr. Ionuț-Alexandru Toader.”
Imparțial trebuie să fie un judecător. La fel, o comisie de etică. O asociație de studenți există ca să fie de partea studenților. Între cine și cine alege să stea la mijloc asociația? Între un lector acuzat de viol și colegele de facultate ale propriilor membri?
Ora de Iași a cerut o întâlnire față în față pe 2 noiembrie. Asociația a refuzat-o în aceeași zi, din cauza „programului încărcat”, și a acceptat să răspundă în scris. Răspunsul e semnat „Consiliul Director ASD UAIC 2026–2027”, fără niciun nume.
Opt întrebări, două răspunsuri directe
Am pus opt întrebări. Iată ce a primit fiecare:
- Ați primit sesizări despre Toader înainte ca acest caz să devină public? Nu.
- V-au contactat studenți după apariția acuzațiilor? Nu.
- Se tem studenții de consecințe academice dacă reclamă un profesor? Fără răspuns.
- Ce ați discutat cu conducerea facultății și a universității? Fără răspuns.
- Sunt suficiente măsurile luate de universitate? Fără răspuns. În loc de el, asociația laudă organizarea orelor.
- Există un mecanism confidențial de raportare și au studenții încredere în el? Există un formular. Despre încredere, nimic.
- Ce măsuri ar trebui introduse? Asociația descrie ce „se are în vedere” la facultate. Nicio propunere proprie.
- Ați cerut sprijin psihologic sau juridic pentru studente? Asociația descrie serviciile universității. Nu spune dacă a cerut ceva.
Nimeni nu a venit la asociație. De ce?
Asociația spune că, până acum, nu a primit nicio sesizare despre comportamentul lui Toader. Spune și că niciun student nu i-a cerut sprijin.
Mărturiile studentelor au apărut în presă în noiembrie 2025. Procurorii au găsit apoi șapte persoane vătămate, din generații diferite, care nu se cunosc între ele. Niciuna, potrivit asociației, nu a ajuns la ea.
Documentele din cazul Toader dau câteva explicații. În referatul de arestare, procurorii notează că lectorul a rămas la catedră după primele acuzații. Asta a întărit convingerea studentelor că e protejat. Tot din referat reiese că două studente au scăpat din biroul lui în același fel: au spus că tatăl lor îl cunoaște pe Tudorel Toader. În ambele cazuri, comportamentul lectorului s-a schimbat pe loc.
Comisia de Etică a scris și ea despre presiune. După apariția mărturiilor, mai multe cadre didactice și oameni din conducerea Baroului Iași au postat pe Facebook mesaje de susținere pentru Toader. Conturile lor erau urmărite de sute de studenți de la Drept. Comisia notează că asemenea mesaje pot fi percepute ca presiune asupra celor care vor să depună mărturie.
Am întrebat asociația exact asta: se tem studenții să reclame un profesor? E întrebarea la care răspunsul ei conta cel mai mult. Nu a răspuns.
Dacă nimeni nu a venit la asociație, înseamnă că nu era nimic de spus? Sau că nimeni nu avea încredere să spună?
Laude pentru organizarea orelor
Cel mai lung paragraf despre facultate e o apreciere:
„Feedbackul transmis de studenți evidențiază capacitatea facultății de a asigura o bună organizare a activităților academice și de a se adapta în mod eficient nevoilor acestora.”
Asociația spune că nu a primit de la studenți nicio sesizare despre Toader. A primit însă de la ei păreri despre orar.
Facultatea lăudată pentru organizare e aceeași în care Toader a predat aproape un an după ce Comisia de Etică s-a sesizat. Universitatea i-a recomandat să se abțină de la ore. El nu a respectat recomandarea. Contractul i-a fost suspendat abia pe 26 octombrie, automat, prin efectul legii, după arestare.
Tot abia după arestare, facultatea i-a scos de la cursuri pe Tudorel Toader și pe Olga-Andreea Urdă. Urdă, lector la aceeași facultate, l-a reprezentat pe Alexandru Toader în fața Comisiei de Etică.
Formularul anonim și cele 340 de zile
Asociația scrie că orice student poate sesiza o abatere, inclusiv anonim, printr-un formular „promovat în mod constant”.
Cazul Toader nu a pornit de la un formular. Comisia de Etică s-a sesizat din oficiu pe 24 noiembrie 2025, după un articol de presă. A dat hotărârea pe 30 octombrie 2026, după 340 de zile și la o săptămână după ce procurorii l-au reținut pe lector.
Despre consilierea psihologică, asociația scrie că se acordă „în urma formulării unei solicitări”. Altfel spus, studenta trebuie să ceară. Universitatea a promis pe 4 noiembrie că plătește consilierea studentelor afectate și le primește înapoi pe cele care au abandonat facultatea. Comunicatul nu spune câte au plecat. Asociația nu spune nici ea.
În 2019, aceeași asociație era „indignată”
Asociația Studenților la Drept a știut să ia poziție. În februarie 2019, Tudorel Toader era ministru al Justiției și rector suspendat al universității. Asociația a criticat public ordonanța lui pe legile justiției:
„Ca viitori practicieni, privim cu îngrijorare și indignare la situația actuală.” (februarie 2019)
În același text, asociația „denunță ferm orice abatere de la normele legale”. Atunci o conducea altă echipă. Asociația e însă aceeași. În 2019 a avut o poziție despre o ordonanță. În 2026, despre colegele propriilor membri, are una singură: imparțialitatea.
ANOSR a cerut toleranță zero
Alte organizații studențești au vorbit mai apăsat. ANOSR, federația care reunește 139 de organizații din 31 de universități, a cerut schimbarea legii după cazul Toader. Vrea ca profesorii cercetați de comisiile de etică să poată fi suspendați pe durata anchetei. Cere sancțiuni pentru cei care ascund hărțuirea și consiliere psihologică obligatorie pentru victime. Le-a cerut universităților să „iasă din pasivitate”.
Întrebată ce ar trebui schimbat, Asociația Studenților la Drept descrie ce plănuiește facultatea: parteneriate cu organizații pentru victimele abuzurilor și activități de informare. Despre propriile cereri, nimic.
Ultima frază a răspunsului îi încurajează pe studenți „să sesizeze orice conduită neconformă”. Procurorii au recunoscut șapte studente ca persoane vătămate. Potrivit propriului răspuns, la Asociația Studenților la Drept nu a ajuns niciuna. Răspunsul nu spune de ce.
