Guvernul a aprobat recent modificarea Ordonanței de Urgență 57/2007, aducând clarificări necesare cu privire la statutul geoparcurilor din România. Adoptată la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), noua reglementare extrage aceste teritorii din categoria ariilor naturale strict protejate. Decizia reprezintă un punct de cotitură administrativ, având potențialul de a debloca inițiativele de dezvoltare turistică și de a elimina reticențele autorităților locale privind procedurile de aplicare pentru eticheta UNESCO.
Pentru a înțelege utilitatea acestei modificări, este necesară o privire asupra limitărilor impuse de vechea legislație. Până la intervenția MMAP, geoparcurile erau asimilate în mod unitar, prin OUG 57/2007, cu ariile naturale protejate (precum siturile Natura 2000 sau rezervațiile științifice).
Această încadrare a generat interpretări neunitare și temeri în teritoriu. La nivelul administrațiilor locale, percepția predominantă era că înființarea unui geoparc ar atrage după sine restricții severe de urbanism sau limitări ale exploatării resurselor locale. Un exemplu relevant în acest sens este blocajul administrativ întâmpinat de Geoparcul aspirant UNESCO „Oltenia de sub Munte”. Deși proiectul întrunea criteriile științifice internaționale, demersul a fost suspendat pe fondul opoziției autorităților locale, argumentul principal fiind teama de supra-reglementare a construcțiilor civile și a activităților agricole de bază.
Prin suprapunerea regimului de arie protejată peste cel de geoparc, legislația anterioară limita, în practică, opțiunile de dezvoltare economică a comunităților. Noua ordonanță remediază această suprapunere și aliniază legislația națională la standardele și practicile Programului UNESCO pentru Geoparcuri Internaționale.
Noile prevederi: dezvoltare durabilă și management integrat
Modificarea legislativă, susținută prin propuneri de Comisia Națională a României pentru UNESCO și de Forumul Național al Geoparcurilor, schimbă abordarea administrativă. Principalele coordonate ale noii încadrări includ:
- Delimitarea de ariile protejate: Geoparcurile sunt definite acum drept teritorii cu un patrimoniu geologic, natural și cultural de relevanță internațională, având ca scop principal dezvoltarea durabilă, nu conservarea strictă. Ele nu mai intră sub incidența directă a restricțiilor specifice ariilor naturale protejate.
- Regimul restricțiilor: Obținerea statutului de geoparc nu impune comunităților interdicții noi de urbanism sau de utilizare a terenurilor dincolo de reglementările deja existente în Planurile Urbanistice Generale (PUG) ale localităților vizate.
- Evaluare periodică: Statutul UNESCO nu este permanent. El se acordă pentru un ciclu de 4 ani, la finalul căruia teritoriul este supus unei reevaluări de către experți internaționali. Menținerea etichetei depinde de respectarea standardelor de management și de gradul de implicare a comunității locale.
- Focus pe economie locală: Accentul planurilor de management se pune pe educație, susținerea antreprenoriatului local (produse tradiționale, meșteșuguri), dezvoltarea infrastructurii de vizitare și conturarea unei identități vizuale a regiunii.
„Am eliminat o confuzie legislativă care a blocat ani la rând inițiative locale valoroase. Geoparcurile UNESCO nu înseamnă restricții suplimentare pentru comunități, ci oportunități reale de dezvoltare”, a subliniat Diana Buzoianu, ministra mediului, explicând raționamentul deciziei guvernamentale.
Perspective economice și stadiul actual
România se află într-o etapă de consolidare a acestui sector, având în prezent doar două teritorii incluse în Rețeaua Globală a Geoparcurilor UNESCO: Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului (declarat în 2015) și Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului (validat în 2022).
Datele culese din aceste zone indică un impact economic pozitiv post-desemnare: o creștere a numărului de unități de cazare turistică, dezvoltarea infrastructurii pentru cicloturism, accesarea de fonduri europene pentru centre educaționale și stimularea antreprenoriatului local. Alte inițiative aflate în diverse stadii de documentare, cum ar fi Carpaterra, Oltenia de sub Munte sau potențialele proiecte situate pe axele geologice din regiunea Moldovei, beneficiază acum de un cadru legal clarificat pentru continuarea demersurilor de certificare.
Sursa foto: Geoparcul Internaţional UNESCO
