Luni seara, pe 20 aprilie 2026, Partidul Social Democrat (PSD) a votat pentru retragerea sprijinului politic acordat premierului Ilie Bolojan. Această decizie a generat reacții imediate în presa internațională. Agenții de presă precum Reuters, AFP și EFE au analizat situația de la București, evidențiind riscurile asupra stabilității economice, a ratingului de țară și a absorbției fondurilor europene.
Agenția britanică Reuters subliniază repercusiunile economice ale instabilității politice de la București. Guvernul condus de Ilie Bolojan, format în urmă cu 10 luni, a implementat măsuri vizând echilibrarea celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Conform analizei Reuters, o criză guvernamentală prelungită ar putea afecta capacitatea României de a-și respecta angajamentele macroeconomice:
- Implementarea PNRR: Neadoptarea unor noi reforme structurale până în luna august ar putea atrage pierderea a aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile de redresare și reziliență, sumă care reprezintă circa jumătate din alocarea totală a României.
- Investițiile în Apărare: Instabilitatea politică ar putea pune pe pauză contracte de reînarmare estimate la 16,6 miliarde de euro, programate prin inițiativa europeană SAFE.
- Costul finanțării externe: Reacția piețelor financiare a fost vizibilă pe termen scurt. Conform datelor citate, diferențele de randament pentru obligațiunile românești denominate în dolari (cu scadența în 2036) au crescut la 256 de puncte de bază în tranzacțiile de luni, o majorare față de nivelul de 228 înregistrat la jumătatea lunii aprilie. Această evoluție indică o creștere a percepției de risc din partea investitorilor, ceea ce se traduce prin costuri mai mari de împrumut pentru stat.
Eoghan McDonagh, manager de portofoliu la Allianz Global Investors, a precizat pentru Reuters că eforturile premierului de a stabiliza finanțele statului au fost evaluate pozitiv, iar o eventuală îndepărtare a acestuia din funcție ar fi „percepută negativ de piețe”.
Contextul politic intern, în viziunea agențiilor AFP și EFE
Agențiile AFP și EFE analizează argumentele care au stat la baza rupturii din coaliție. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a motivat decizia partidului (adoptată cu un procent de 97,7% în cadrul consultării interne) prin lipsa dialogului și prin impactul negativ al măsurilor de austeritate asupra puterii de cumpărare a cetățenilor.
În același timp, AFP notează contextul electoral mai larg, observând că măsurile de majorare a taxelor și de reducere a cheltuielilor publice au generat nemulțumiri de natură să erodeze baza electorală a PSD, în beneficiul partidelor de opoziție precum AUR. Conform jurnaliștilor de la AFP, premierul liberal a fost perceput drept un reformator concentrat pe reducerea cheltuielilor publice, însă a atras critici din cauza „inflexibilității” sale în deciziile guvernamentale..
În ceea ce privește administrarea executivului pe termen scurt, prim-ministrul a declarat că nu intenționează să demisioneze. Acesta a menționat intenția de a numi miniștri interimari pentru a prelua portofoliile vacantate de reprezentanții PSD, o măsură constituțională valabilă pentru o perioadă de maximum 45 de zile.
Presa internațională conturează mai multe direcții posibile. EFE avansează scenariul demiterii guvernului printr-o moțiune de cenzură, demers deja anunțat de opoziția parlamentară pentru luna mai, fiind o variantă luată în calcul inclusiv de liderii PSD. Adoptarea unei astfel de moțiuni ar deschide o perioadă de negocieri între formațiunile politice pentru formarea unei noi majorități.
În încercarea de a oferi garanții de stabilitate partenerilor occidentali, președintele Nicușor Dan a declarat că România va menține un parcurs pro-european, excluzând ferm desemnarea unui prim-ministru susținut de formațiunile de extremă dreapta. Cu toate acestea, agențiile de presă subliniază că formarea unei majorități parlamentare stabile rămâne dificilă din punct de vedere matematic fără participarea PSD, partid care deține în prezent 28% din mandate.
Sursă foto: Foto: Inquam Photos / George Călin
