Federația SANITAS a anunțat vineri, 31 iulie 2026, suspendarea acțiunilor de protest declanșate pe 28 iulie. Decizia de a pune pe pauză grevei Sanitas reprezintă o consecință a votului din Parlament, care a permis reluarea angajărilor în sistemul public de sănătate și asistență socială. Acțiunea sindicală intră într-o etapă de așteptare strategică, obiectivul principal devenind acum negocierea unui nou cadru legislativ pentru salarizare.
Liderii sindicali solicită ca discuțiile viitoare privind veniturile din sănătate să fie purtate exclusiv cu un guvern învestit cu puteri depline sau direct cu comisiile de specialitate din Parlament.
Presiunea exercitată de personalul medical în ultimele zile a determinat o reacție legislativă rapidă la nivel central. Miercuri, 29 iulie, Camera Deputaților a adoptat un amendament la Legea sănătății care elimină blocajul impus anterior de Guvern.
Actul normativ permite managerilor de spitale să organizeze concursuri pentru ocuparea posturilor vacante, cu condiția încadrării în limitele bugetului aprobat pentru anul în curs.
Sistemul sanitar din România funcționează în prezent cu un deficit major, estimat la aproximativ 36.000 de medici și asistenți medicali. Reprezentanții Sanitas au subliniat în repetate rânduri că blocarea angajărilor a dus la epuizarea personalului activ și a lăsat mii de tineri specialiști fără opțiuni de angajare în țară după finalizarea perioadei de rezidențiat.
Revendicările bifate de sindicaliști în această primă etapă includ:
- Deblocarea procesului de recrutare în unitățile sanitare și de asistență socială.
- Amânarea adoptării actualului proiect privind salarizarea unitară.
- Recunoașterea oficială a inechităților salariale din sistem, discrepanțe confirmate inclusiv în urma evaluărilor realizate de experții Băncii Mondiale.
De ce legea salarizării menține deschis conflictul de muncă
Deși activitatea spitalicească a revenit la normal, motivele de fond ale conflictului de muncă rămân valabile. Liderii Sanitas resping categoric forma actuală a noii legi a salarizării, propusă de partidele aflate la guvernare.
Organizația sindicală argumentează că documentul actual este lipsit de fundament economic și perpetuează inechități majore între diversele categorii de personal din unitățile medicale. Mai mult, sindicatele contestă capacitatea legală a actualului cabinet de a implementa o astfel de reformă.
O decizie recentă a instanței a confirmat statutul interimar al cabinetului condus de Ilie Bolojan. Din punct de vedere juridic și administrativ, un guvern demis sau interimar nu are autoritatea de a angaja statul într-o politică salarială de o asemenea amploare, deciziile sale fiind limitate la administrarea curentă a treburilor publice.
Acțiunea federației din sănătate a generat o mobilizare amplă la nivel național. Pentru a crește nivelul de reprezentativitate în discuțiile cu executivul, Sanitas a format un front comun cu cele mai mari cinci confederații sindicale din țară: CNSLR-Frăția, Cartel Alfa, BNS, CSDR și Meridian.
Această alianță aduce la aceeași masă de negociere angajații din sănătate, educație, administrație publică și cultură.
Mesajul transmis factorilor de decizie este strict legat de echitate. Sindicatele solicită ca viitoarea lege a salarizării să reflecte corect valoarea socială a fiecărei profesii și cer un calendar de dezbatere adecvat. Confederațiile refuză adoptarea grilelor sub presiunea termenului limită de 31 august, argumentând că o reformă reală necesită consultări detaliate cu partenerii sociali.
