În ultimele zile, mai multe unități medicale din țară au anunțat limitarea sau amânarea internărilor programate din cauza epuizării fondurilor alocate. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a precizat oficial că acest blocaj are un caracter temporar și este efectul direct al adoptării cu întârziere a bugetului de stat pentru anul 2026, măsură care s-a suprapus peste introducerea unor plafoane lunare de cheltuieli pentru unitățile sanitare.
Limitarea administrativă a internărilor ridică probleme tehnice privind planificarea actului medical și accesul pacienților la tratament. Analizăm în continuare factorii legislativi care au generat această situație, datele financiare raportate de CNAS și propunerile instituției pentru modificarea sistemului de decontări spitalicești.
Cadrul legislativ: Buget întârziat și plafoane lunare rigide
Conform explicațiilor CNAS, situația actuală din spitale este strâns legată de calendarul decizional central. Bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2026 au fost adoptate de Parlament pe 20 martie și publicate în Monitorul Oficial pe 27 martie.
Până la intrarea în vigoare a noii legi a bugetului, finanțarea sistemului s-a realizat în baza cotei de 1/12 din bugetul anului precedent pentru fiecare lună. Odată cu noua lege, au fost impuse „limite lunare de cheltuieli”. Practic, unităților medicale li se alocă o sumă fixă lunară, cu o marjă de flexibilitate redusă în fața fluctuațiilor de morbiditate.
CNAS a criticat oficial această rigiditate bugetară dictată de legislație, subliniind o serie de aspecte procedurale:
- Planificarea administrativă strictă nu corespunde nevoii reale și variabile de servicii medicale;
- Incidența afecțiunilor în rândul populației nu poate fi corelată cu un calendar bugetar prestabilit;
- Amânarea actului medical pentru respectarea unui plafon financiar prezintă riscuri directe pentru sănătatea publică.
Alocarea bugetară pentru 2026: 34 de miliarde de lei pentru spitale
Datele financiare indică faptul că limitările actuale nu sunt cauzate de o subfinanțare generală a sistemului pentru anul în curs. Conducerea CNAS a catalogat bugetul aprobat pentru 2026 drept „relativ adecvat”.
Sectorul spitalicesc beneficiază, conform noului buget, de o alocare de aproximativ 34 de miliarde de lei. Argumentul central adus de reprezentanții CNAS vizează necesitatea modificării modului în care acești bani sunt distribuiți pe plan local, instituția solicitând aplicarea strictă a principiului „banii urmează pacientul” și orientarea fondurilor exclusiv către serviciile efectiv realizate.
Analizele preliminare realizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate indică disparități structurale în modul de cheltuire a fondurilor la nivelul spitalelor, susținând necesitatea unei reforme a finanțării:
- Decontarea serviciilor vs. costuri fixe: CNAS atrage atenția că rolul său instituțional este de a deconta serviciile medicale prestate asiguraților, nu de a susține costurile fixe de funcționare ale spitalelor (precum fondul de salarii) în perioadele sau secțiile în care se raportează o activitate medicală redusă.
- Discrepanțe de costuri: Rapoartele instituției indică diferențe semnificative între spitale cu același profil și grad de complexitate. Unități comparabile raportează costuri per serviciu medical considerabil diferite, precum și variații mari în ceea ce privește indicatorii de activitate și performanța financiară.
- Eficiența achizițiilor: Instituția subliniază necesitatea creșterii eficienței în utilizarea fondurilor publice, indicând domeniul achizițiilor publice spitalicești drept o zonă în care este necesară reducerea cheltuielilor nejustificate.
Poziția CNAS arată o intenție clară de a condiționa viitoarele alocări financiare de eficiența spitalelor și de volumul serviciilor prestate. Cu toate acestea, aplicarea imediată a plafoanelor lunare a generat deja efecte operaționale în unitățile medicale de stat.
Sursa foto: shutterstock.com/
