Actuala grevă în sănătate a generat o reacție fermă din partea Guvernului interimar, ai cărui reprezentanți consideră acțiunile de protest disproporționate în contextul implementării noii legislații privind veniturile bugetarilor. Vicepremierul Oana Gheorghiu a catalogat tensiunile din sistem drept rezultatul unei campanii de manipulare politică și a apărat noua lege a salarizării, un document conceput pentru a elimina inechitățile din sistemul public. Situația a atins un blocaj instituțional după ce negocierile cu sindicatele au fost suspendate în instanță.
Executivul susține că protestele din spitale depășesc sfera revendicărilor sindicale clasice, transformându-se într-un atac politic. Conform declarațiilor guvernamentale, personalul medical ar fi influențat de actori politici care au deținut anterior portofolii decizionale.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a indicat direct spre fosta conducere a Ministerului Sănătății, menționându-i pe Alexandru Rafila și Alexandru Rogobete. Oficialul a readus în discuție problema gestionării deficitare a banilor europeni, precizând că România a pierdut 740 de milioane de euro din fondurile PNRR destinate infrastructurii spitalicești în timpul mandatelor celor doi lideri social-democrați.
„Domnul Rogobete este un tânăr care părea o voce reformatoare, iar acum este împins în față în această bătălie politică. Mi se pare incredibil că un fost ministru, care a pornit cu multe declarații de reformă, pare din alt film la doar câteva luni de când a plecat de la guvernare”, a declarat Oana Gheorghiu.
În același context, vicepremierul a evidențiat caracterul atipic al protestelor actuale: „Nu am mai văzut până acum oameni care să facă grevă pentru că li se măresc salariile”.
Ce prevede concret reforma salarizării pentru personalul medical
Dincolo de declarațiile politice, elementul central al disputei rămâne arhitectura noii legi a salarizării unice. Perspectiva Guvernului este că noul cadru legislativ va corecta discrepanțele istorice din sistem, unde veniturile ar fi fost majorate artificial prin diverse sporuri, fără o corelare directă cu performanța profesională.
Pentru a demonta informațiile privind eventuale tăieri bugetare, reprezentanții Executivului au explicat principiile matematice de bază ale noii grile:
- Nicio tăiere de venituri: Documentul include un articol de garantare care stipulează că niciun venit aflat în plată (calculat ca salariu de bază plus sporuri) nu va scădea odată cu aplicarea legii.
- Stagnare temporară la vârful grilei: Angajații care, prin sistemul anterior de sporuri, au ajuns la venituri foarte mari, vor avea salariile înghețate temporar la nivelul actual.
- Alinierea bazei salariale: Personalul cu salarii mici va beneficia de ritmuri de creștere accelerate până când va atinge nivelul celor aflați în stagnare, scopul declarat fiind plata egală pentru muncă și responsabilități egale.
„Evident că unii au fost plătiți mai bine și atunci ei trebuie să stea puțin pe loc până vin ceilalți din urmă, după care intră în ritmul de creștere aliniat cu toată lumea”, a detaliat Oana Gheorghiu mecanismul de reglare.
