Pentru tichete de masă de 50 de lei pe zi, în loc de 45, pledează profesorul universitar de economie Cristian Păun, pe baza unui studiu al Academiei de Studii Economice prezentat pe 27 octombrie. Pentru un salariat, diferența înseamnă 100 de lei în plus într-o lună cu 20 de zile lucrătoare.

Studiul a fost realizat de Business Economics Data Science Lab din cadrul Academiei de Studii Economice din București, cu sprijinul Asociației Profesionale a Emitenților de Tichete, și a fost prezentat la Policy & Impact Forum 2026, la Ambasada Franței. Concluzia lui este că formula legală de indexare nu mai ține pasul cu scumpirile.
De ce au rămas tichetele de masă la 45 de lei

Legea cere ca valoarea tichetelor de masă să fie indexată de două ori pe an după prețurile alimentelor și nu permite scăderea ei. Formula compară ritmul de creștere a prețurilor din două perioade consecutive, nu scumpirea reală din ultimul an. Efectul, spune Păun, este că tichetul nu urmărește prețurile: „Formula pe care o folosim în momentul de față e greșită.”
Pentru septembrie 2026, studiul ASE a calculat o valoare teoretică de 44,86 lei, sub cei 45 de lei în vigoare. Cum valoarea nu poate scădea, rata efectivă de indexare a fost 0,00%. În același timp, prețurile alimentelor au crescut cu 7,75% într-un an, potrivit studiului.
Un tichet care rămâne la 45 de lei pierde din puterea de cumpărare cu fiecare an. Studiul arată că, dacă valoarea nu se mișcă, cei 45 de lei cumpără cât 41,76 lei după un an de stagnare și cât 38,76 lei după doi.
Cele două variante puse pe masă

Studiul ASE propune corectarea formulei și calculează două scenarii:
- pornind de la câștigul mediu net real: 50,05 lei pe zi, o indexare de 11,21%;
- pornind de la câștigul median net real: 50,54 lei pe zi, o indexare de 12,31%.
Păun vorbește despre o a doua cale: valoarea să rămână la 45 de lei, dar tichetele să fie scutite de contribuția la sănătate. El spune că plata contribuției la sănătate pe tichete este „o aberație” și estimează că scutirea ar aduce un avantaj de 4,50 lei pe tichet.

Cât ar câștiga un salariat din tichete de masă mai mari

Tichetul se acordă pentru fiecare zi lucrată. În noiembrie 2026 sunt 21 de zile de luni până vineri, iar luni, 30 noiembrie, este zi liberă, deci 20 de zile lucrătoare. Pentru un salariat care lucrează toate cele 20 de zile, calculul arată așa:
- la 45 de lei pe zi: 900 de lei pe lună;
- la 50 de lei pe zi: 1.000 de lei pe lună, cu 100 de lei în plus;
- la 45 de lei, dar cu tichetele scutite de contribuție: un avantaj de 90 de lei pe lună, la 4,50 lei pe tichet.
Pe un an întreg, studiul ASE socotește un plus brut de 1.272 de lei pentru un salariat, în scenariul de 50,05 lei pe zi, și de 1.396 de lei în cel de 50,54 lei pe zi. Împărțit la diferența de 5,05 lei pe zi, plusul de 1.272 de lei corespunde unui an cu circa 252 de zile lucrate.
Cât costă și ce spune istoria din 2025

Un plafon mai mare nu obligă niciun angajator să dea tichete la valoarea maximă. Când Parlamentul a urcat plafonul de la 40 la 45 de lei, în noiembrie 2025, aplicarea creșterii a rămas opțională pentru firme. Ministerul Finanțelor a avertizat atunci că 50 de lei ar fi adus un efort bugetar suplimentar de peste un miliard de lei pe an, iar Parlamentul a votat 45.
La rândul lor, patronatele discută costul muncii în aceeași perioadă, după ce au avertizat că o creștere a salariului minim cu 600 de lei ar putea duce la scumpiri.
Tichetele de masă contează pentru economie. În 2025, firmele au emis tichete în valoare de 18,375 miliarde de lei, cu 12,9% mai mult decât în 2024. Studiul ASE socotește că ele au susținut 21,089 miliarde de lei valoare adăugată brută, adică 1,10% din PIB, și circa 161.000 de locuri de muncă echivalente. Scenariile de 50 de lei ar adăuga circa 2,4–2,6 miliarde de lei valoare adăugată pe an și între 18.100 și 19.800 de locuri de muncă. Sunt estimări de impact economic, nu costuri pentru buget.
Fără o schimbare a formulei, un tichet de 45 de lei valorează după doi ani cât unul de 38,76 lei.


