Reducerea numărului de parlamentari la 300 ar însemna tăierea a 164 de mandate din cele 464 ale Parlamentului actual, adică 35,3%. Proiectele aflate în Camera Deputaților sunt analizate de un grup de lucru format din 15 deputați, creat în septembrie la cererea Comisiei Juridice.
Subiectul revine periodic în Parlament, iar de fiecare dată cifrele se amestecă: 300 față de 464, deputați față de senatori, referendum față de lege. Mai jos sunt cifrele de la care se pornește, ce analizează grupul de lucru și ce spune Constituția.
Reducerea numărului de parlamentari: cifrele de la care se pornește
Parlamentul ales în 2024 are 464 de membri: 330 de deputați și 134 de senatori. Ținta din proiecte este de cel mult 300 de aleși în total. Diferența este de 164 de mandate, iar Parlamentul ar ajunge la 64,7% din mărimea de acum. Legea electorală, în vigoare din 2015, fixează norma de reprezentare la un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000.
Ținta de 300 vine din referendumul de pe 22 noiembrie 2009, organizat în ziua primului tur al alegerilor prezidențiale. Cetățenii au răspuns la două întrebări:
- reducerea numărului de parlamentari la cel mult 300: 88,84% au votat „da”;
- trecerea la un Parlament unicameral: 77,78% au votat „da”;
- prezența la vot a fost de 50,95%.
Referendumul a fost consultativ, iar rezultatul nu s-a transformat până acum într-o lege. Inițiatorii proiectelor din Camera Deputaților, de la AUR și USR, spun că decizia românilor nu a fost pusă în aplicare.
Ce prevăd proiectele și ce analizează grupul de lucru
Proiectele depuse de AUR și de USR vizează reducerea numărului de parlamentari la 300. Cele două partide au cerut în plen, pe 9 septembrie, ca ele să fie analizate cu prioritate. Documentele sunt repartizate mai multor comisii, iar Comisia Juridică a votat cu majoritate să ceară Biroului Permanent un grup de lucru comun, cu reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare. Biroul Permanent a hotărât formarea lui tot pe 9 septembrie.
Grupul are 15 deputați, repartizați după ponderea partidelor. Grupurile parlamentare trebuiau să trimită propunerile în săptămâna următoare. Comisia Juridică a propus ca analiza să urmeze cinci principii:
- respectarea Constituției și egalitatea votului;
- proporționalitatea dintre populație și mandate, pe baza celor mai recente date, în primul rând a ultimului recensământ;
- reprezentarea teritorială adecvată, inclusiv pentru județele cu populație mică;
- protejarea reprezentării minorităților naționale;
- evaluarea separată a efectelor asupra Camerei Deputaților și asupra Senatului.
Motivul este că numărul de mandate nu se poate schimba izolat. Potrivit Comisiei Juridice, norma de reprezentare și pragul de 5% pentru alegerea unui deputat se calculează în raport cu numărul total de locuri. O reducere atinge tot mecanismul electoral, inclusiv reprezentarea minorităților naționale.
Ce cere Constituția pentru modificare
Constituția spune, la articolul 62 alineatul 3, că „numărul deputaților și al senatorilor se stabilește prin legea electorală, în raport cu populația țării”. Din formulare rezultă două lucruri. Numărul se schimbă printr-o lege, nu printr-un text din Constituție, iar mandatele trebuie legate de populație, de aceea Comisia Juridică vorbește despre repartizarea lor pe circumscripții și despre efectele fiecărei variante.
Revizuirea Constituției este necesară pentru alte schimbări, de pildă pentru un Parlament unicameral, la care a răspuns tot referendumul din 2009. Procedura din articolul 151 cere adoptarea de către Camera Deputaților și de către Senat, fiecare cu cel puțin două treimi din numărul membrilor, apoi un referendum organizat în cel mult 30 de zile. La componența actuală, două treimi înseamnă cel puțin 220 de deputați și 90 de senatori. Revizuirea o pot iniția Președintele României, la propunerea Guvernului, un sfert dintre deputați sau senatori ori 500.000 de cetățeni cu drept de vot.
Cifrele sunt simple: 464 de mandate acum, 300 în proiecte, 164 de mandate mai puțin. Greu de stabilit este unde dispar ele, adică câte revin Camerei Deputaților, câte Senatului și câte fiecărui județ. Alte variante de repartizare au fost discutate și într-un articol din septembrie.
