Istoria medicinei ieșene, documentată într-un nou volum: Cine a fost chirurgul Mirea Chifan și cum se construiește „memoria chirurgicală”

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) din Iași readuce în atenția publică rolul continuității în educația medicală, odată cu lansarea volumului monografic „Sub zodia bisturiului”. Evenimentul, programat vineri, 27 martie 2026, începând cu ora 13:00, la sediul Societății de Medici și Naturaliști, documentează parcursul profesional al profesorului universitar doctor Mirea Chifan, o figură centrală a chirurgiei ieșene din a doua jumătate a secolului XX.

Volumul, apărut la Editura „Gr. T. Popa” și coordonat de prof. univ. dr. Cristian Lupașcu și prof. univ. dr. Eugen Târcoveanu, depășește formatul unei simple biografii academice. Demersul editorial funcționează ca un studiu de caz asupra modului în care s-a construit și perpetuat expertiza în cadrul școlii medicale locale, oferind context asupra mecanismelor prin care competența chirurgicală este transferată de la o generație la alta.

Parcursul academic: De la studiul anatomiei la intervenții complexe

Pentru a analiza impactul pe care un cadru didactic îl are asupra sistemului sanitar pe termen lung, reperele biografice ale profesorului Mirea Chifan oferă o perspectivă clară asupra standardelor de formare medicală din deceniile trecute:

  • Evoluția educațională: Născut în anul 1926 (Stăileștii Hușilor), a urmat cursurile Facultății de Medicină din cadrul fostului Institut de Medicină și Farmacie din Iași, absolvind în 1952.
  • Baza teoretică: Etapa inițială a carierei sale academice s-a derulat la Catedra de Anatomie Descriptivă și Topografică, unde a activat timp de peste cinci ani. În această perioadă, a contribuit ca autor la redactarea cursului de Anatomie Topografică și Medicină Operatorie, un manual fundamental pentru instruirea studenților mediciniști din acea generație.
  • Activitatea clinică: Începând cu anul 1957, Mirea Chifan a devenit asistent la Clinica I Chirurgicală, sub îndrumarea profesorului Vladimir Buțureanu. Aici și-a desfășurat activitatea timp de peste 40 de ani, specializându-se în intervenții complexe din sfera chirurgiei abdominale, toracice și tiroidiene.

Transmiterea expertizei în mediul universitar

Dincolo de volumul de intervenții efectuate în sala de operație, eficiența unui cadru didactic universitar se măsoară în numărul și calitatea specialiștilor pe care îi formează. Rectorul UMF Iași, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, notează în cadrul cărții această dublă valență a profesorului Chifan, menționând că acesta a îmbinat talentul chirurgical și empatia față de pacient cu „rigurozitatea, corectitudinea și spiritul critic”, devenind astfel un reper de formare pentru medicii secundari și doctoranzi.

Cartea integrează declarații și analize semnate de medici primari, profesori și cercetători care i-au fost discipoli, printre care prof. univ. dr. Ioana Grigoraș, prof. univ. dr. Rodica Chiriac sau prof. univ. dr. Ștefan Octavian Georgescu.

Justificând necesitatea acestui demers de documentare istorică, prof. univ. dr. Eugen Târcoveanu explică mecanismul recunoașterii academice: „Un profesor trăiește atâta timp cât elevii săi îl pomenesc. Iar noi, profesorul Cristian Lupașcu și cu mine, ultimii lui discipoli, l-am pomenit aproape săptămânal. Iar acum, târziu, ne-am învrednicit să așternem aceste rânduri pentru posteritate.” Prefața volumului, redactată de scriitorul Grigore Ilisei, analizează la rândul său fenomenul prin care personalitățile academice puternice își influențează pe termen lung elevii.

„Memoria chirurgicală” ca instrument de garantare a calității actului medical

Relevanța actuală a monografiei constă în teoretizarea unui concept esențial pentru funcționarea sistemului de sănătate, explicat în postfața cărții de către prof. univ. dr. Irina-Draga Căruntu, președintele Senatului UMF Iași. Aceasta definește „memoria chirurgicală” drept conexiunea vitală dintre „tradiție, continuitate și progres” în pregătirea specialiștilor.

Într-un sistem sanitar aflat în plină tranziție tehnologică, documentarea istorică realizată prin volumul „Sub zodia bisturiului” demonstrează că siguranța pacientului de astăzi depinde direct de soliditatea transferului de informație teoretică și practică realizat în trecut. Menținerea acestei memorii instituționale reprezintă, în ultimă instanță, un standard de calitate pe care mediul academic ieșean se obligă să îl livreze societății.

Sursă foto: UMF Iași

Distribuie:

Alte știri

https://oradeiasi.ro/wp-content/uploads/2026/04/Family-Market_624x848-px.jpg

Mai multe articole pe aceeași temă
Conexe

Filarmonica din Iași a ajuns la 60%, după 31 de luni de lucrări: trei procente într-o lună. La semnarea contractului se vorbea de 19...

Filarmonica din Iași a ajuns la 60%, anunță administratorul public al județului. Șantierul a urcat trei procente într-o lună, după 57% în octombrie.

Arme la un clic distanță: 19 percheziții în județul Iași la persoane bănuite că au cumpărat online arme neletale fără drept. Polițiștii au ridicat...

19 percheziții în județul Iași la persoane bănuite că au cumpărat online arme neletale. Polițiștii au ridicat 10 arme, o arbaletă și mii de proiectile.

Accident DN28 la Comarna: un bărbat de 60 de ani a murit și o femeie a ajuns la spital după ciocnirea dintre o platformă...

Accident DN28 la Comarna, între Osoi și Costuleni: un bărbat de 60 de ani a murit, iar o femeie a fost dusă la spital, potrivit ISU Iași.

Cinci ani în containere: manuscrisele lui George Enescu au ajuns la Iași în trei camioane păzite de jandarmi. Un cercetător spune că mutarea s-a...

Trei camioane cu manuscrisele lui George Enescu au ajuns la Palatul Culturii din Iași, păzite de jandarmi, după cinci ani în containere.