Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a depus documentația oficială pentru Centura Est a Iașului, solicitând avizele necesare autorizării investiției. Acest proiect rutier, cu o lungime totală de 37,2 kilometri, are un rol tehnic precis: preluarea traficului greu și de tranzit de pe flancul estic al municipiului și conectarea directă a viitoarei autostrăzi A8 cu zona de sud a județului.
Demersul instituțional marchează trecerea de la stadiul de planșă la faza premergătoare exproprierilor și execuției. În lipsa unei inele de centură complete, actualul trafic Iași suferă din cauza tranzitului comercial care străpunge zone rezidențiale. Noua investiție va muta aceste volume de transport în afara ariei urbane dense.
Date tehnice: Benzi de circulație și amprenta la sol
Proiectul propus de CNAIR nu prevede un profil uniform pe întreaga lungime a traseului. Capacitatea de preluare a traficului a fost calibrată în funcție de studiile de trafic, drumul fiind împărțit în două sectoare cu regim diferit de viteză și gabarit.
Conform datelor tehnice din dosarul de avizare, profilul drumului se prezintă astfel:
- 17 kilometri vor fi construiți cu două benzi de circulație pe sens, asigurând un regim de tranzit rapid în zonele cu fluxuri majore.
- 20 de kilometri vor avea o singură bandă pe sens, o soluție aplicată pe segmentele cu descărcare mai mică.
Pentru realizarea acestei infrastructuri rutiere, statul român va ocupa o suprafață de teren de aproximativ 1.430.280 de metri pătrați. Traseul se va desfășura în mare parte în extravilan, tranzitând administrativ municipiul Iași și șapte comune limitrofe: Aroneanu, Comarna, Costuleni, Holboca, Prisacani, Schitu Duca și Țutora.
Cum se conectează Centura Est a Iașului la autostrada A8
Un aspect central al proiectului este integrarea noii variante ocolitoare în viitoarea rețea de drumuri de mare viteză a Moldovei. Punctul de origine (km 0) al centurii va fi un nod rutier comun cu drumul de legătură spre autostrada A8 și Aeroportul Internațional Iași.
Conexiunea propriu-zisă se va realiza printr-un sens giratoriu amplasat în zona kilometrului 6 al bretelei A8, în proximitatea drumurilor DC20 și DJ249C. Din acest punct nordic, traseul va coborî spre sud, traversând multiple bariere naturale și artificiale.
Pentru a asigura fluența traficului, inginerii au prevăzut 21 de lucrări de artă, care includ poduri, pasaje și viaducte. Traseul intersectează râurile Jijia și Jijia Veche, rețeaua locală de canale de irigații, dar și calea ferată CF600 (prin intermediul unui pasaj suprateran la km 9+500).
În plus, descărcările și intersecțiile cu rețeaua rutieră existentă sunt proiectate la nivelul următoarelor artere:
- Drumuri județene: DJ249C, DJ249A, DJ249E și DJ249B.
- Drumuri comunale: DC20, DC22, DC44 și DC54.
- Drumuri naționale: DN28 și DN24. Intersecția cu DN24 (pe ruta Iași – Vaslui) marchează, de altfel, capătul variantei ocolitoare.
Dezvoltarea gravitațională a localităților satelit
Dincolo de funcția de tranzit, varianta de ocolire Est are o miză socio-economică argumentată oficial de CNAIR. Analiza de oportunitate a proiectului arată că dezvoltarea unor căi rapide de transport modifică direct piața imobiliară, industrială și forța de muncă din regiune.
Reprezentanții companiei de drumuri subliniază că implementarea acestui proiect va duce la o reducere a timpilor de navetă („micșorarea distanțelor”). În termeni economici, se va extinde zona de influență a municipiului Iași asupra localităților pe care le traversează.
Acest efect de „atracție gravitațională” înseamnă că firmele de logistică, producție și servicii vor putea deschide puncte de lucru în comunele de pe traseu, având acces rapid la A8, degrevând astfel orașul de platforme industriale poluante și generând venituri noi la bugetele locale ale comunelor satelit. Avizarea tehnică actuală este pasul obligatoriu înainte ca guvernul să aprobe indicatorii tehnico-economici și să identifice sursele de finanțare pentru execuție.
