Ședințele Consiliului Local Iași aduc în prim-plan vulnerabilitățile cronice ale sistemului de transport public din municipiu. Într-un oraș sufocat de trafic, dezbaterile se concentrează, uneori, pe necesitatea unor conexiuni directe între cartierele-dormitor și zonele școlare, dar și pe limitele tehnice ale infrastructurii actuale.
Dincolo de cifre și trasee, discuțiile au scos la iveală o realitate dură: mii de ieșeni depind de un sistem care, la orele de vârf, își atinge limitele de operabilitate.
Bucium și CUG: Nevoia de conexiuni școlare directe
Una dintre cele mai presante probleme discutate a fost „migrația” matinală a părinților care își duc copiii la unitățile de învățământ. Consilierul Lavinia Crăciun Loghin a ridicat problema lipsei unei rute directe care să deservească axa Bucium – Poitiers – Nicolina – Palas.
În prezent, locuitorii din Bucium sunt prizonierii unui paradox: deși locuiesc într-o zonă în plină expansiune, pentru a ajunge la școlile din zonele Frumoasa sau Cantemir, aceștia trebuie fie să schimbe două mijloace de transport, fie să apeleze la autoturismul personal.
„Coada de mașini dimineața se mută de pe șoseaua Bucium pe bulevardul Poitiers, apoi pe strada Libertății, Răzoarelor, Ion Inculeț și apoi pe șoseaua Națională la pasajul Nicolina”, a explicat Lavinia Crăciun Loghin. Aceasta a argumentat că noua rută ar deservi cetățenii care „astăzi sunt nevoiți să-și ducă copiii la școală și la grădiniță pe acest traseu și care acum nu au un mijloc de transport în comun direct”.
O altă problemă semnalată vizează siguranța elevilor din zona CUG care studiază în Cantemir. Părinții evită transportul în comun din cauza configurației periculoase a stațiilor de tranzit. „Peronul de tramvai din stația Podu Roș este foarte periculos pentru copiii care merg la gimnaziu și părinții nu-i consideră în siguranță să-i lase singuri”, a adăugat consilierul.
Răspunsul primarului Mihai Chirica a evidențiat însă limitele urbanistice ale cartierului Cantemir, care împiedică extinderea liniilor de autobuz în interiorul acestuia:
„Nu se poate intra în zona Cantemir pentru că strada este sub 4 metri, deci este practic imposibil. O să rog colegii de la CTP să studieze posibilitatea înființării rutei pe direcția Poitiers, dar intrarea în cartier rămâne o problemă de infrastructură.”
Criza locurilor în Păcurari: Când transportul public devine inaccesibil
Situația din cartierul Păcurari a fost descrisă în termeni critici. În stațiile „1 Mai” și „Petru Poni”, transportul public pare să fi devenit o loterie. Consilierii au semnalat că fluxul masiv de la capătul liniei lasă stațiile intermediare descoperite.
„În intervalul orar 7:30 – 8:30, practic nu se reușește să se urce în autobuz. Oamenii reușesc să urce abia la al treilea autobuz sosit în stație”, a subliniat Lavinia Crăciun Loghin, propunând implementarea unor curse de tip „pendulă” la orele de vârf, după modelul Tehnopolis – Podu Roș.
Această criză de capacitate este dublată de o criză de timp. Consilierul Florin Rașcu a adus în discuție ineficiența traseelor actuale în absența unor prioritizări clare în trafic:
„În Păcurari timpii de așteptare în stații au crescut foarte mult, depășind 30 de minute la orele de vârf. Singura soluție viabilă este crearea pe bulevardul Păcurari a unei benzi de transport dedicate, așa cum s-a făcut în alte zone, pentru a fluidiza exclusiv tranzitul autobuzelor.”
Dilema infrastructurii: Alveole versus peroane centrale
O parte importantă a dezbaterii a vizat elementele de infrastructură care determină viteza medie de deplasare. Introducerea alveolelor pe Șoseaua Bucium a fost primită cu optimism, fiind văzută ca o soluție de „deblocare” a primei benzi de circulație.
„Mijloacele de transport în comun, deși atât de necesare, sunt din păcate veriga cea mai lentă din lungul lanț de mașini la orele de vârf atunci când opresc direct în stradă”, a declarat consilierul Ciprian Bostan, salutând inițiativa de creare a alveolelor pe Bucium și cerând extinderea acestora pe toate arterele principale.
Cea mai inedită, dar și controversată propunere a venit din partea lui Eduard Boz, care a sugerat o regândire radicală a peroanelor din Nicolina:
„Dacă am uni cele două peroane mici din axul drumului într-unul singur, de lățime dublă, cu posibilitatea de a se coborî pe stânga… Am gestiona mai bine fluxul, mai ales că la orele de vârf doar un sens este aglomerat.”
Replica primarului Mihai Chirica a tranșat însă problema din punct de vedere tehnic și al siguranței rutiere:
„Toate mijloacele noastre de transport sunt construite cu coborâre pe dreapta. Un peron central ar însemna un obstacol major în calea de circulație a autobuzelor. Varianta optimă nu este lățirea, ci lungirea peroanelor pentru a avea capacitatea de a răsfira călătorii. Am cerut CTP să mărească lungimea peroanelor în punctele cheie pentru a crește siguranța.”
Transportul public este privit ca un instrument de inginerie urbană necesar pentru supraviețuirea traficului din Iași.
Rămâne de văzut cât de repede va reuși CTP să implementeze rutele scurte pentru Păcurari și dacă analiza tehnică pentru Bucium va oferi o soluție viabilă înainte ca începutul noului an școlar să pună din nou presiune pe aceste artere. Declarațiile aleșilor locali indică o conștientizare a gravității situației, însă soluțiile se lovesc, deocamdată, de limitele unei infrastructuri proiectate pentru o altă eră a mobilității.
