Peste 30% dintre elevii de clasa a VIII-a nu au reușit să obțină nota 5 la simularea Evaluării Naționale, arată datele oficiale publicate de Ministerul Educației. În contextul acestor rezultate, ministrul Educației, Mihai Dimian, a evidențiat importanța implicării familiei, solicitând părinților să se asigure de prezența și pregătirea zilnică a copiilor înainte de a evalua activitatea profesorilor.
Poziția ministerului: Apel la responsabilitatea familiei în fața absenteismului
Abordarea conducerii Ministerului Educației față de rezultatele slabe obținute la simulare se concentrează pe responsabilizarea mediului familial. Întrebat direct în cadrul unui interviu pentru Știrile ProTV dacă a discutat cu cadrele didactice despre aceste rezultate, ministrul Mihai Dimian a transferat centrul atenției către părinți și problema absenteismului școlar, oferind următoarea declarație:
„Solicit tuturor părinților, înainte de a mai vorbi de școală, să se întrebe dacă în fiecare zi le-au spus copiilor lor să învețe. Înainte de a mai vorbi și de a critica școala. Până nu facem acest lucru, vă rog să nu mai discutăm despre ce fac și nu fac profesorii din școală. Fiecare părinte să-și trimită copilul la școală, pentru că mulți dintre cei care au luat 1 nici nu se prezintă la școală și după aceea vin cu adeverințe de motivare a absențelor”, a spui Ministrul Educației, Mihai Dimian.
Radiografia datelor: Lacune la nivel de ortografie și morfologie
Dincolo de dezbaterea privind gradul de implicare a factorilor educaționali (școală versus familie), analiza pe itemi realizată de Ministerul Educației scoate în evidență dificultăți majore ale elevilor în aplicarea regulilor gramaticale elementare.
La proba de Limba și literatura română, itemul 8 de la Subiectul B a solicitat elevilor să identifice forma corectă a unor cuvinte. Rezultatele arată următoarele procente de eroare la nivel național:
- 54% dintre elevi nu au știut să utilizeze forma corectă a verbului („să nu fii”).
- 40% au primit zero puncte deoarece au scris incorect substantivul „kilometri” (folosind doi „i”).
- 27% au ortografiat greșit adjectivul „simpli” (cu doi „i”).
- 22% au demonstrat confuzii în utilizarea adverbelor „doar” și „decât”.
La nivel general, statisticile confirmă o polarizare a rezultatelor. Aproape o treime dintre elevii evaluați se află sub pragul de trecere. La Limba și literatura română, 30,13% au obținut note între 1 și 4,99, în timp ce la Matematică procentul celor care nu au luat nota 5 se ridică la 34,54%. Elevii care au obținut note de trecere la Limba română se concentrează preponderent în intervalul mediilor 7–9.
Discrepanțe în sistemul de corectare digitalizată
Simularea din martie a fost marcată și de o premieră logistică: evaluarea s-a desfășurat în sistem digitalizat, cu lucrări distribuite aleatoriu la nivel național. Procesul a implicat aproximativ 10.000 de profesori evaluatori și peste 12.000 de cadre didactice responsabile cu scanarea.
Datele ministerului indică diferențe semnificative de apreciere între evaluatori, în funcție de disciplină. În timp ce la Matematică doar 0,1% dintre lucrări au necesitat reevaluare, la Limba română procentul a ajuns la 9,78%. Această discrepanță este explicabilă, în parte, prin natura mai subiectivă a științelor umaniste, însă rata de aproape 10% de recorectare subliniază nevoia unei calibrări mai stricte a baremelor pentru a asigura unitatea evaluării.
Pentru perioada următoare, Ministerul Educației a transmis ca rezultatele să nu rămână la stadiul de simplă statistică. Strategia de remediere a fost descentralizată la nivelul unităților de învățământ, solicitându-se analiza datelor în consiliile profesorale, organizarea de ședințe cu părinții și discuții aplicate cu elevii, cu scopul declarat de a corecta deficiențele până la examenele naționale din vară.
