Deși președintele Donald Trump a promis în repetate rânduri protejarea libertății de exprimare și eliminarea cenzurii guvernamentale, o analiză recentă arată că zeci de instanțe federale au constatat încălcări ale Primului Amendament din partea administrației sale. Potrivit unei investigații realizate de agenția Reuters, în al doilea mandat al liderului de la Casa Albă s-au înregistrat 75 de decizii judecătorești nefavorabile executivului în spețe vizând libertatea cuvântului, a religiei și a presei.
Conform analizei Reuters, din cele 93 de dosare referitoare la Primul Amendament analizate în instanțele inferioare în timpul actualului mandat al lui Donald Trump, 75 s-au soldat cu decizii împotriva guvernului. Deși majoritatea judecătorilor implicați au fost numiți de administrații democrate, zece dintre sentințele defavorabile au fost pronunțate de magistrați desemnați de președinți republicani.
Printre cazurile evidențiate se numără decizia judecătorului districtual William Young, care a stabilit că administrația Trump a acționat ilegal în cazul unor studenți și cadre universitare. Aceștia ar fi fost arestați, deportați sau privați de vize ca urmare a susținerii cauzei palestiniene. Judecătorul a avertizat în motivarea sa că utilizarea puterii guvernamentale pentru a sancționa discursul dezagreat reprezintă o amenințare majoră la adresa libertății de exprimare.
Alte instanțe au constatat nereguli în deciziile agențiilor federale de a sista finanțările pentru universități, inclusiv Harvard, pe fondul refuzului acestora de a se conforma agendei ideologice a administrației, precum și în acțiunile punitive împotriva unor cabinete de avocatură sau în utilizarea forței disproporționate la proteste.
Reacția Casei Albe și apelurile guvernului
Reprezentanții Casei Albe au respins concluziile instanțelor, acuzând judecătorii de activism. Abigail Jackson, purtătoare de cuvânt a administrației, a declarat că justiția federală a periclitat opțiunile electorale ale americanilor prin ceea ce a numit „decizii ilegale”. La rândul lor, oficiali guvernamentali au susținut frecvent că magistrații încalcă autoritatea executivă a președintelui.
Administrația a contestat aproximativ două treimi din deciziile nefavorabile. La curțile de apel, guvernul a obținut câștig de cauză sau suspendarea sentințelor inițiale în 15 dosare. Printre acestea se numără anularea unor decizii care permiteau eliberarea activiștilor pro-palestinieni, instanțele superioare invocând lipsa de competență a primelor instanțe.
De asemenea, o curte de apel din San Francisco a desființat o sentință ce împiedica administrația să retragă dreptul la sindicalizare al angajaților federali, judecătorii considerând că măsura nu ar fi fost dictată exclusiv de intenția de răzbunare. Totuși, aceeași curte a menținut o decizie care califica drept discriminatorie tăierea fondurilor pentru cercetătorii de la Universitatea din California, în contextul campaniei administrației împotriva politicilor de diversitate și incluziune (DEI).
Context legislativ și comparație cu administrația anterioară
Analiza Reuters plasează aceste date în contrast cu bilanțul administrației anterioare. În timpul mandatului președintelui Joe Biden, instanțele inferioare au judecat 27 de dosare legate de Primul Amendament, guvernul pierzând 13 dintre ele, majoritatea vizând contestarea obligativității vaccinării din motive religioase.
În ciuda ordinului executiv semnat de Donald Trump în primele ore ale mandatului său, intitulat „Restabilirea libertății cuvântului și eliminarea cenzurii federale”, acțiunile ulterioare ale administrației, precum sistarea finanțărilor federale pentru programe vizând „ideologia de gen” sau politicile DEI, au generat numeroase litigii.
Profesorul Timothy Zick de la Facultatea de Drept William & Mary a subliniat pentru Reuters amplitudinea demersurilor guvernamentale, afirmând că un astfel de nivel de acțiune împotriva libertății de exprimare nu a mai fost înregistrat de la președinția lui Woodrow Wilson.
