Membru PNL doar pe hârtie: de ce nu pleacă Chirica din partidul care nu-l mai vrea

Mihai Chirica a intrat în Partidul Național Liberal în martie 2020, cooptat de Biroul Politic Județean pentru a fi candidatul filialei la Primăria Iași. Șase ani mai târziu, relația dintre edil și partidul care l-a primit a ajuns într-un punct fără întoarcere: criticat public de conducerea filialei, izolat la propriile evenimente ale PNL, amenințat cu excluderea de la centru și plasat, prin propriile declarații, în răspăr cu deciziile partidului la nivel local și național. Chirica rămâne formal membru PNL — pentru că o demisie l-ar costa mandatul de primar — dar, de facto, se află de mult timp cu un picior în afara formațiunii.

Mihai Chirica a mizat că va reuși să controleze PNL Iași la fel cum procedase în PSD, partid în care, la apogeul influenței sale, făcea și desfăcea liste de parlamentari, impunea oameni și conducea efectiv organizația. Strategia nu i-a mai funcționat la liberali. Aici s-a lovit de tandemul Costel Alexe–Alexandru Muraru, care a rămas unit, și de rețeaua de aleși locali construită în jurul celor doi. Pariul edilului — că notorietatea de primar al municipiului îi va fi suficientă pentru a coagula un centru de putere capabil să-i răstoarne pe Alexe și Muraru — s-a dovedit greșit. Chirica a rămas cu sprijinul unei organizații municipale slabe, în care chiar și principalii săi oameni de încredere, Marius Dangă și Daniel Juravle, oscilează între a-l părăsi și a se alătura taberei care deține, de fapt, controlul filialei.

Toamna 2023: prima ruptură pe față — „dau cu voi de pământ”

Primele fricțiuni serioase între Chirica, pe de o parte, și tandemul Muraru–Alexe, pe de alta, au izbucnit în octombrie 2023. Nemulțumit că liderii PNL nu onoraseră invitația de a participa la evenimentul „Seara Valorilor”, organizat de Primărie pe 14 octombrie 2023, Chirica a trimis în miez de noapte un mesaj acid pe grupul intern al Biroului Politic Județean, adresat direct lui Muraru și Alexe:

„Mai ajungi la Seara Valorilor? Oricum discutăm de luni! Și tu și Alexe! Sunt ff revoltat! Să vă Fetească Dumnezeu să mă mai invitați la vreo întâlnire politică! Oricum să vă fie Rușine. Vorbim luni când dau cu voi de pământ de nu vă vedeți!”

Tot din această perioadă datează relatările presei locale potrivit cărora, într-o ședință a PNL Iași, Chirica l-ar fi amenințat chiar cu acte de violență pe președintele Consiliului Județean, Costel Alexe.

Chirica, blocat de Muraru în planul său de a scăpa de dosarele din Justiție prin obținerea unui mandat de parlamentar

Cea mai grea lovitură i-a fost însă administrată în vara anului 2024, când Mihai Chirica a fost eliminat de pe listele de parlamentare ale PNL Iași de către președintele filialei județene, deputatul Alexandru Muraru. La sfârșitul lunii august, edilul își depusese formal candidatura în competiția internă a partidului — atât pentru Senat, cât și pentru Camera Deputaților — cu dosar complet: CV profesional, CV politic și scrisoare de motivație. Public, Chirica susținea că o face doar pentru a „trage în sus” lista și că va rămâne primar, însă în interiorul partidului candidatura sa a stârnit imediat suspiciuni: mai mulți lideri liberali au avertizat, sub protecția anonimatului, că un mandat de parlamentar i-ar fi oferit primarului șansa de a-și tergiversa dosarele penale, pe modelul Dan Voiculescu — fie prin mutarea cauzelor la Înalta Curte de Casație și Justiție odată cu dobândirea calității de parlamentar, fie prin protecția imunității.

Chirica era convins, potrivit surselor politice, că va deschide lista PNL de la Senat. Conducerea filialei l-a ținut însă în incertitudine: timp de aproape două săptămâni, până în ultima clipă, nu i s-a comunicat ce poziție va ocupa. Deznodământul a venit în ședința din 3 septembrie 2024, când forurile de conducere ale PNL Iași au votat lista. La citirea pozițiilor, primarul a constatat că numele său nu figura nicăieri — nici în fruntea vreuneia dintre liste, nici măcar pe locurile neeligibile. Fusese pur și simplu șters. La Camera Deputaților, primele trei locuri reveneau lui Alexandru Muraru, Sorin Afloarei și Sorin Năcuță, iar la Senat lui Lucian Rusu, Romeo Vatră și Petronela Nechita. Niciun apropiat al primarului nu se afla nici măcar în apropierea unei poziții eligibile.

Prin acest vot, conducerea PNL a blocat transformarea candidaturii într-o trambulină care i-ar fi oferit lui Chirica nesperata șansă de a-și rezolva problemele penale. A fost momentul în care s-a văzut cel mai clar că, în PNL, primarul Iașului nu mai controla nimic — ci era el însuși controlat.

Lovitura era cu atât mai dureroasă cu cât îl viza pe cel care, la PSD, făcea exact ce i se refuza acum: punea parlamentari cu mâna lui și împărțea locurile eligibile, chiar și fără să conducă formal organizația. La PNL a parcurs drumul invers. În cinci ani, liberalii i-au demonstrat, etapă cu etapă, că nu decide nimic în partid, că nu poate impune pe nimeni și că va rămâne, pentru totdeauna, dependent de bunăvoința conducerii actuale.

2025: războiul devine instituțional

Conflictul, mocnit ani de zile, a devenit public și instituțional în 2025.

Vara 2025 — consilierii PNL îl abandonează în Consiliul Local. Într-o ședință a CL Iași, tocmai consilierii liberali, în frunte cu viceprimarul Daniel Juravle, s-au abținut de la vot pe un proiect propus de Chirica privind organizarea concursului pentru funcția de director al CSM 2020. Vizibil iritat, primarul a susținut că inițiativa îi aparținea și că, dacă are aviz de legalitate, trebuie votată „fără negocieri”.

Septembrie 2025 — Muraru îl atacă în Parlament. Președintele PNL Iași a depus o interpelare la ministrul Dezvoltării prin care îl viza direct pe Chirica, acuzându-l că nu a atras niciun leu pentru parcări de tip Park&Ride și că a ratat un teren de 10 hectare oferit de Primăria Valea Lupului: „Administrația locală ieșeană nu a reușit să concretizeze niciun proiect de acest tip, pierzând inclusiv oportunități majore de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență.” Primăria a refuzat să comenteze atacul propriului coleg de partid.

Decembrie 2025: derapajul Recorder și ruptura cu partidul național

Punctul de cotitură a venit în decembrie 2025, după publicarea documentarului Recorder „Justiția capturată”.

Pe 12 decembrie, într-o intervenție la Radio Hit, Chirica a apărat tabăra Liei Savonea și a atacat „reformiștii și reziștii”, calificând protestele față de Justiție drept o greșeală: „Mie mi se pare cea mai mare prostie pe care putea să o facă poporul român față de propriul lui stat, adică să ne împușcăm în cap sistemul judiciar.”

Reacția conducerii filialei a fost o disociere publică imediată. Alexandru Muraru a transmis: „Mă delimitez categoric de declarațiile primarului Mihai Chirica referitoare la documentarul Recorder și la istoria recentă a României. Ele sunt incompatibile cu valorile și principiile Partidului Național Liberal.”

În zilele următoare, Chirica a ripostat pe grupul intern de WhatsApp al primarilor PNL din județ, cu un limbaj fără precedent la adresa propriului președinte de filială și a liderului național al partidului. Mesajele l-au vizat pe Muraru („Labă tristă! Dobitocule!”) și pe premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan, pe care l-a acuzat că „nu a făcut nimic” și că „ucide țara”. Edilului i-a reproșat partidului anularea alegerilor prezidențiale și a sugerat că atacurile la adresa Justiției ar fi coordonate politic chiar de șefii săi liberali.

„Anulezi alegeri prezidențiale. Distrugi alte instituții! Oricum nu a făcut liderul de partid nimic! Dar de ce să ucidem țara?” — Chirica, despre Bolojan și conducerea PNL.

Chirica a recunoscut public autorul mesajelor, justificându-le printr-o distincție între discursul public și cel privat: „În spațiul public suntem cu toții foarte corecți și pudibonzi. În privat, însă, oamenii maturi știu că unele lucruri se spun direct, bărbătește.”

Apoi, Alexandru Muraru a trimis și el un mesaj pe acel grup, insinuând că Mihai Chirica a consumat alcool sau droguri: „Dragi colege și colegi, Mulțumesc tuturor celor care mi au transmis mesaje în privat. Aveți dreptate, nu se poate răspunde la calomniile și aberațiile de mai sus, nu mă pot coborî la acest nivel, mai ales ca acele mesaje vin de la cineva aflat cu siguranță într-o mare tulburare și în stare de ebrietate sau sub influența altor substanțe. Nu există alte explicații”.

Surse din conducerea centrală a PNL au declarat atunci că soluția vizată pentru Chirica era „marginalizare, izolare totală și excludere”, mesajul filialei fiind că orice consilier local care rămâne loial lui Chirica se situează în afara deciziei PNL de a-l marginaliza.

Ultimul instrument de putere, luat de partid: consilierii nu mai răspund în fața primarului

Ultimul cui în sicriul politic al lui Chirica drept membru PNL a fost bătut pe 30 ianuarie 2026. În prima sa ședință din acel an, Biroul Politic Județean al PNL Iași a adoptat, cu unanimitate de voturi, două măsuri care îl lăsau pe primar fără nicio pârghie de control în propria administrație.

Prima: începând cu acea dată, BPJ urma să analizeze înaintea fiecărei ședințe de Consiliu Local toate proiectele de pe ordinea de zi și să stabilească „o poziție obligatorie, clară și argumentată de vot”, transmisă grupului de consilieri și — potrivit comunicatului oficial — „respectată de către toți consilierii PNL”. Practic, cei șapte consilieri liberali nu mai răspundeau în fața primarului, ci în fața conducerii de partid; orice vot pentru proiectele lui Chirica fără acordul filialei devenea o abatere, iar mesajul transmis anterior de PNL era că un astfel de gest atrage excluderea — adică, prin efectul legii, pierderea mandatului de consilier.

A doua măsură era și mai elocventă: BPJ a decis promovarea „de îndată” a unui proiect de hotărâre prin care viceprimarul liberal Daniel Juravle să fie desemnat „înlocuitor de drept” al primarului.

Pentru un edil care își construise întreaga majoritate pe cei șapte consilieri PNL — la care adăuga voturile PSD și PMP —, decizia însemna pierderea ultimului instrument de putere.

Mai 2026: izolat la propria gală a partidului

Cea mai elocventă imagine a statutului de outsider în propriul partid a fost oferită de Gala Iașului Liberal, organizată pe 23 mai 2026 la Biblioteca Centrală Universitară, în prezența președintelui PNL, Ilie Bolojan.

Chirica a fost prezent la eveniment, dar a fost izolat și ignorat complet pe toată durata acestuia. Pe scenă au urcat pentru a ține discursuri și a înmâna premii inclusiv reprezentanți de la structurile de tineret ale partidului — în timp ce primarului Iașului i-a fost refuzată șansa de a vorbi. Era replica lui Alexandru Muraru la insultele din decembrie.

Surse din PNL au declarat pentru OradeIași că, în culisele evenimentului, Mihai Chirica ar fi încercat să obțină intervenția lui Ilie Bolojan pentru a fi scos din această situație umilitoare, însă liderul liberal l-ar fi ignorat complet. Potrivit acelorași surse, primarul Iașului a rămas astfel fără niciun sprijin de la vârful partidului, izolarea sa la gală fiind, în fapt, validată tacit chiar de conducerea națională a PNL.

Criza guvernamentală din luna aceasta, declanșată de desemnarea lui Adrian Veștea ca premier de către președintele Nicușor Dan, a scos din nou în evidență poziționarea separată a lui Chirica față de linia oficială a PNL Iași.

Pe 15 iunie, Biroul Politic Județean al PNL Iași a votat în unanimitate împotriva susținerii lui Veștea, calificând nominalizarea drept „intempestivă, intruzivă și iresponsabilă” și un „atac evident îndreptat împotriva Partidului Național Liberal” (Alexandru Muraru). Costel Alexe a reafirmat solidaritatea filialei cu Ilie Bolojan.

Chirica a mers, în schimb, în direcția opusă conducerii filialei sale, printr-un mesaj public favorabil premierului desemnat și critic la adresa partidelor — implicit, a propriului partid: „Clasa politică trebuie să își asume responsabilitatea. România are nevoie de guvernare! […] Partidele au provocat criza, tot partidele au obligația să o rezolve.”

În aceeași logică, primarul „acuză conducerea PNL de «frivolitate»”, reproșând liderilor partidului că „au uitat răspunderea pe care și-au luat-o în calitate de oameni politici”.

Cronologia ultimilor ani conturează un edil care, deși poartă încă sigla PNL, nu mai împărtășește nici deciziile, nici liderii, nici evenimentele partidului din care face parte. A fost contestat la intrare, a intrat în conflict deschis cu cei doi lideri ai filialei — Muraru și Alexe — și-a atacat propriul premier și președinte de partid, a fost amenințat cu excluderea de la centru, a fost izolat fizic la gala oficială a liberalilor ieșeni și s-a poziționat separat în cel mai important moment politic al anului.

Mihai Chirica rămâne în PNL dintr-un singur motiv pragmatic: o demisie i-ar anula mandatul de primar. Dincolo de acest calcul, primarul Iașului este, de facto, un om politic fără partid — cu un picior bine înfipt în afara formațiunii care l-a adus la putere.