Fenomenul adicțiilor în rândul copiilor și adolescenților a devenit o problemă de sănătate publică ce necesită intervenția coordonată a instituțiilor statului. Aceasta este principala concluzie a dezbaterii „România în Lumină”, găzduite marți, 31 martie, la Palatul Cotroceni. Evenimentul a reunit experți în domeniul adicțiilor, medici și reprezentanți ai ministerelor de resort, aducând în prim-plan tranziția necesară de la politici bazate exclusiv pe interdicții la crearea unui ecosistem de sprijin psiho-emoțional.
Organizarea unei mese rotunde la nivel prezidențial reflectă o realitate statistică și socială tot mai vizibilă în România. Conform specialiștilor, sistemul se confruntă în prezent cu un tablou clinic complex, definit de următoarele provocări:
- Scăderea vârstei de debut: Organizațiile de profil raportează o scădere îngrijorătoare a vârstei la care minorii iau primul contact cu alcoolul sau substanțele psihoactive.
- Adicțiile comportamentale (non-substanță): Dependența de ecrane (jocuri video, rețele sociale) și accesul prematur la jocurile de noroc generează izolare socială și tulburări de comportament severe.
- Infrastructura de tratament: Există o discrepanță majoră între numărul minorilor care au nevoie de consiliere sau tratament și numărul centrelor de stat specializate în recuperarea acestora.
Declarațiile de la Cotroceni: Perspectiva parentală și necesitatea prevenției
Evenimentul a fost marcat de intervenția Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan și co-organizator al proiectului. Aceasta a abordat problema dintr-o perspectivă directă, axată pe vulnerabilitatea emoțională a tinerilor și pe rolul adulților în recunoașterea primelor semne ale dependenței.
„Expresii de genul: «Parcă nu mai e copilul meu. Nu mai comunicăm, mă simt neputincios ca părinte, nu mai știu cine îi sunt prietenii, preferă să stea singur, cu telefonul sau calculatorul, pare mereu obosit chiar dacă nu face nimic, spune des: nu are rost» le-am auzit și le-ați auzit cel puțin o dată de la părinți. România trece printr-o perioadă în care copiii noștri se confruntă cu provocări din ce în ce mai subtile, dar mai periculoase ca oricând, și nu putem vorbi despre un viitor sănătos fără să vorbim deschis despre ceea ce trăiesc, ce simt și de ce uneori aleg să evadeze”, a declarat Mirabela Grădinaru.
În discursul său, aceasta a subliniat că adicția este adesea rezultatul izolării și al lipsei de alternative emoționale valide: „Ca mamă, vă spun cu sinceritate că una dintre cele mai mari temeri ale mele este ca într-o zi, propriul copil să ajungă să se simtă atât de singur, atât de trist, încât să caute alinare într-o adicție. Fie că vorbim despre substanțe, jocuri video, jocuri de noroc sau rețele sociale. Și cred că nu sunt singura care simte asta.”
Către un ecosistem instituțional integrat
Un aspect central al dezbaterii a fost sublinierea faptului că responsabilitatea nu poate fi lăsată exclusiv în sarcina familiilor. Soluționarea necesită o abordare multidisciplinară, motiv pentru care la discuții au participat reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Ministerului Educației și Ministerului Economiei, Digitalizării și Turismului.
„Este nevoie de noi toți – familie, școală, comunitate, stat – să creăm un ecosistem care susține sănătatea emoțională încă din primii ani de viață. Pentru că tinerii nu au nevoie doar să li se spună «nu ai voie». Au nevoie de îndrumare și au nevoie să reintre în contact cu emoțiile lor. (…) Fac un apel sincer, ca mamă. Fiți atenți la tăceri. Nu doar la cuvinte. La retrageri. La schimbări comportamentale subtile. Copiii au nevoie să știe că pot veni spre noi fără rușine, fără teamă, fără frică”, a mai precizat Mirabla Grădinaru.
Conform Administrației Prezidențiale, demersul inițiat marți alături de Asociația Zi de Bine are ca scop final identificarea unor soluții pe termen lung și implementarea unor programe naționale dedicate prevenirii adicțiilor. Eficiența acestor consultări se va măsura în capacitatea autorităților de a transpune aceste dialoguri în politici publice coerente: reglementarea strictă a spațiului digital, creșterea numărului de consilieri școlari și finanțarea centrelor de tratament.
Așa cum a concluzionat Mirabela Grădinaru în finalul intervenției sale, miza depășește sfera individuală: „România nu își permite să mai piardă niciun copil. Și pentru că fiecare copil și tânăr care reușește să rămână conectat la viață, la sine, la ceilalți, este o victorie nu doar pentru o familie, ci pentru o întreagă societate.”
